Ceața cerebrală din Long COVID, descifrată. De ce milioane de oameni au pierderi de memorie

Chiar dacă au trecut mai mulți ani de la debutul pandemiei de COVID-19, efectele infecției cu SARS-CoV-2 nu sunt pe deplin înțelese. Printre cele mai persistente și debilitante simptome ale Long COVID se numără tulburările cognitive, cunoscute popular drept „ceață cerebrală”. Acestea afectează peste 80% dintre persoanele care suferă de Long COVID, influențând semnificativ capacitatea de muncă și desfășurarea activităților zilnice.

Pe plan global, cu sute de milioane de cazuri de COVID-19, Long COVID reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică și pentru economie.

Misterul molecular din spatele ceții cerebrale

Până acum, cauzele cognitive ale Long COVID rămâneau neclare. Studiile de imagistică cerebrală au arătat modificări structurale, dar nu au reușit să identifice disfuncțiile moleculare responsabile pentru simptome. Lipsa biomarkerilor obiectivi a împiedicat confirmarea diagnosticului și dezvoltarea unor terapii eficiente.

O echipă de cercetători condusă de profesorul Takuya Takahashi, de la Graduate School of Medicine, Yokohama City University, Japonia, a realizat un pas important în înțelegerea cauzelor ceață cerebrală în Long COVID.

Cercetătorii au concluzionat că pacienții cu tulburări cognitive ar putea avea o expresie perturbată a receptorilor AMPA (AMPAR), molecule esențiale pentru memorie și învățare. Studiile anterioare în tulburări psihiatrice și neurologice, precum depresia sau demența, au sugerat un rol similar al acestor receptori.

Metoda revoluționară: AMPAR PET imaging

Pentru a verifica ipoteza, echipa a folosit o metodă inovatoare denumită [11C]K-2 AMPAR PET imaging, care permite vizualizarea și cuantificarea densității receptorilor AMPAR în creierul uman viu.

Rezultatele studiului

• Eșantion: 30 de pacienți cu Long COVID vs. 80 de persoane sănătoase.
• Constatări: o creștere semnificativă și răspândită a densității receptorilor AMPAR în creierul pacienților.
• Corelații: densitatea AMPAR a fost direct legată de severitatea ceață cerebrală.
• Inflamație: nivelurile unor markeri inflamatori au fost asociate cu expresia receptorilor, sugerând o interacțiune între inflamație și activitatea AMPAR.

Implicații pentru diagnostic și tratament

Descoperirile oferă o explicație biologică clară pentru simptomele cognitive și sugerează noi direcții terapeutice:

Medicamente care să reducă activitatea receptorilor AMPAR ar putea ameliora ceață cerebrală.

Datele de imagistică pot diferenția pacienții cu Long COVID de persoanele sănătoase cu 100% sensibilitate și 91% specificitate.

"Prin aplicarea tehnologiei noastre de imagistică a receptorilor AMPA, vrem să oferim o perspectivă nouă și soluții inovatoare pentru provocarea medicală reprezentată de Long COVID", spune Prof. Takahashi.

Ceața cerebrală, afecțiune clinică

Cercetarea subliniază faptul că tulburările cognitive post-COVID trebuie recunoscute oficial ca afecțiune medicală. Aceasta ar putea stimula industria medicală să accelereze dezvoltarea de instrumente de diagnostic și tratamente eficiente.

Studiul echipei lui Prof. Takahashi aduce claritate asupra bazei biologice a ceață cerebrală și deschide calea pentru noi metode de diagnostic și terapii. Aceasta reprezintă un progres semnificativ în abordarea unei afecțiuni care afectează milioane de persoane la nivel global.