Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul

Cercetătorii din Australia au descoperit o legătură esenţială între sistemul de curăţare a reziduurilor din creier şi cea mai timpurie deteriorare neuronală cauzată de boala Alzheimer, informează Xinhua, potrivit Agerpres.

Această cercetare deschide noi perspective pentru diagnostice timpurii şi terapii care îmbunătăţesc autocurăţarea creierului înainte de apariţia unor daune ireversibile, potrivit unui comunicat de presă publicat miercuri de Universitatea Queensland (UQ) din oraşul australian Brisbane.

Noul studiu arată că primii neuronii care sunt afectaţi de maladia Alzheimer controlează fluxul de fluide care elimină deşeurile din creier.

Atunci când aceşti neuroni devin fragili, reziduurile cerebrale se acumulează, declanşând probabil boala.

Studiul, realizat pe o perioadă de cinci ani, la care au participat 25 de oameni cu vârste cuprinse între 60 şi 90 de ani, inclusiv 10 persoane cu insuficienţă cognitivă uşoară, precum şi modelele studiate pe animale au dezvăluit că medicamentele existente pe piaţă împotriva Alzheimer au restabilit parţial fluxul de eliminare a reziduurilor din creier, sugerând astfel că o intervenţie timpurie ar putea încetini evoluţia bolii.

Descoperirea, descrisă în revista Nature Communications, arată că aceşti neuroni esenţiali elimină toxinele în timp ce oamenii sunt treji, contestând ideea că acest proces se desfăşoară în principal în timpul somnului, a declarat autoarea principală a studiului, Elizabeth Coulson, profesoară la Facultatea de Ştiinţe Biomedicale din cadrul UQ şi cercetătoare la Institutul Queensland Brain.

Aceste constatări se bazează pe cercetările întreprinse timp de 20 de ani de Elizabeth Coulson, inclusiv pe legătura dintre apneea de somn şi leziunile asemănătoare celor provocate de Alzheimer, precum şi pe identificarea proteinei p75NTR ca un declanşator al morţii neuronale.

Elizabeth Coulson şi echipa ei lucrează în prezent la dezvoltarea unui medicament care să vizeze receptorul p75 ce provoacă moartea celulară pentru a preveni astfel pierderea neuronilor, mai degrabă decât pentru a trata doar simptomele demenţei.

"Dacă acest lucru va funcţiona, ar fi o descoperire majoră şi ar putea îmbunătăţi mii de vieţi", a declarat ea. Între timp, un colaborator al său, Xia Ying, de la Facultatea de Ştiinţe Biomedicale din cadrul UQ, evaluează eficacitatea medicamentelor existente atunci când acestea sunt administrate mai devreme în cronologia bolii.