Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Ai peste 30 de ani? Ei bine, medicii vin cu un avertisment groaznic. Ești expus unor probleme majore.
Un studiu recent arată că zeci de milioane de americani născuți înainte de 1996 au suferit tulburări psihice ca rezultat direct al expunerii la plumbul toxic. Expunerea prelungită la fum de la benzina cu plumb, folosită până în acel an, este asociată cu aproximativ 151 de milioane de cazuri de depresie, anxietate și ADHD.
Plumbul, un dușman invizibil
Conform unui raport al cercetătorilor de la Universitatea Duke, plumbul inhalat prin fumul de eșapament a afectat sever sănătatea nervoasă a populației americane. Plumbul, odată ajuns în sânge prin plămâni, provoacă inflamații ce pot conduce la deteriorarea neuronilor, întârziind dezvoltarea și cauzând probleme comportamentale.
"Avem foarte puține metode eficiente pentru a trata plumbul odată ajuns în organism, iar mulți dintre noi am fost expuși la niveluri de 1.000 până la 10.000 de ori mai mari decât cele naturale", a declarat Aaron Reuben, co-autor al studiului și cercetător în neuropsihologie.
"Mult mai mulți oameni au dezvoltat probleme psihice decât ar fi fost cazul dacă nu s-ar fi adăugat plumb în benzină", a adăugat Mathew Hauer, sociolog și co-autor al studiului.
Istoria unei otrăviri în masă
Adăugarea plumbului în benzină a început în 1923 pentru a îmbunătăți performanța motoarelor. Ulterior, plumbul a fost folosit și în vopsele, materiale pentru lipit și țevi de apă potabilă. Deși din anii 1980 autoritățile au început să elimine treptat plumbul din produsele de consum, efectele sale s-au resimțit până în 1996, când utilizarea benzinei cu plumb a fost interzisă oficial în SUA.
Când benzina cu plumb se vaporizează, metalul greu se răspândește în aer, fiind inhalat sau depunându-se în sol.
Impactul pe termen lung asupra sănătății mintale
Folosind date naționale privind nivelul plumbului în sângele copiilor și statistici demografice, cercetătorii au estimat expunerea medie a americanilor din 1940 până în 2015. Rezultatele arată că în perioada 1976-1980, aproape 99% din populație avea niveluri de plumb în sânge peste limita recomandată de CDC (3,5 micrograme la 0,1 litri sânge).
Nivelul expunerii a scăzut treptat, ajungând la un minim în 2011-2015, când doar 1,4% dintre americani prezentau valori ridicate de plumb.
Studiul subliniază că persoanele născute între 1965 și 1980 au fost cele mai afectate, perioada de vârf a utilizării benzinei cu plumb.
Copiii sunt mai vulnerabili la efectele plumbului, deoarece creierul lor este în plină dezvoltare.
"Expunerea în copilărie a dus probabil la o contribuție semnificativă, dar subapreciată, la bolile psihiatrice din SUA în ultimul secol", afirmă autorii studiului.
Plumbul, o problemă de durată, nu un declanșator imediat
Deși nu toți cei expuși au dezvoltat imediat probleme mentale, expunerea prelungită a cauzat un prejudiciu frecvent și subtil sistemului nervos. Acest lucru a făcut ca persoanele să fie mai sensibile la dificultățile vieții cotidiene.
Dr. Reuben a comparat efectele cu o boală fizică ușoară, precum o febră scăzută.
"Nu ai merge la spital, dar ai simți că te lupți mai mult decât în mod normal", a spus dr. Reuben.
Studii anterioare și efecte secundare
Acesta nu este primul studiu care leagă plumbul de efecte mentale. O cercetare din 2022 a aceluiași grup de cercetători a estimat că expunerea la plumbul din eșapamentele auto a cauzat pierderea a 824 de milioane de puncte IQ cumulativ în rândul a 170 de milioane de americani.
Un alt studiu din 2019, realizat în Noua Zeelandă, a urmărit 579 de copii pe o perioadă de 30 de ani, constatând că nivelurile ridicate de plumb în copilărie au dus la schimbări pe termen lung în personalitate și sănătate mentală, inclusiv o probabilitate crescută de depresie, ADHD și anxietate.
Pe lângă impactul mental, plumbul a fost legat de probleme auditive, infertilitate, hipertensiune și disfuncții renale.
Dacă te-ai născut înainte de 1996, este posibil să fi fost expus la plumb și să fii afectat de aceste consecințe pe termen lung.
-
-
Cum te ajută merele să ștergi ridurile: 4 efecte uimitoare pentru piele15.11.2025, 17:54
-
Ce este fisura anală: când și de ce apare15.11.2025, 15:16
-
-
Câți pași trebuie să faci zilnic pentru a preveni boala Alzheimer. Nu sunt 10.000
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Migrenă cu aură: ce se întâmplă în creier atunci când apare, ce o declanșează. E semn de AVC?
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Gestul simplu care poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 20%
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
