Analizând tratamentul pe care l-a făcut regretatul cântăreț Petrică Mîțu Stoian, Dr Mihaela Cristina Ignătescu, specialist în medicină hiperbară de origine română care lucrează în Marea Britanie, spune...
Cântărețul de muzică populară Petrică Mîțu Stoian s-a stins sâmbătă din viață, după ce făcuse o terapie în camera hiperbară sperând că ea îi va rezolva sechelele pulmonare lăsate de infecția cu coronavirus.
Dr Mihaela Cristina Ignătescu, specialist inclus în top 10 medici din lume cu o experiență de peste 20 de ani în medicină hiperbară, medicina de urgență și medicină de familie, a precizat că terapia hiperbară nu este recomandată pacienților cu sechele pulmonare ca terapie post-COVID.
„Nu există nicio linie ghid de la comunitatea de la comunitatea europeană sau din SUA, care folosește medicina hiperbară pentru pacienții post-COVID. Nu există absolut așa ceva”, a spus reputatul medic de origine română din Marea Britanie, la Antena3.
Întrebată apoi ce ar răspunde dacă cineva ar solicita o asemenea terapie post-COVID, dr Mihaela Cristina Ignătescu a răspuns:
„I-aș spune că, camera hiperbară nu se folosește pentru recuperarea pulmonară pentru că așa cum știm toți, oxigenul poate face rău plămânilor. Nu există nicio indicație de patologie pulmonară care se tratează cu cantități ridicate de oxigen”, a explicat specialistul.
Întrebată care sunt consecințele dacă un pacient trecut prin COVID și a rămas cu plămânii afectați, face o asemenea terapie dr Mihaela Cristina Ignătescu a spus că teoretic, decesul poate avea loc și depinde mult de felul în care s-a efectuat terapia.
„Problema cu oxigenul hiperbar este cantitatea crescută de oxigen care poate deveni toxică. Toți anesteziștii, toți intensiviștii știu că oxigenul poate fi toxic. A doua problemă este presiunea care poate să dăuneze plămânilor. Acestea pot teoretic să conducă și la deces.
Au fost tratați pacienți COVID, nu post-COVID în camera hiperbară. Au fost tratați și în America, în Suedia și în Franța, dar au fost cazuri extreme. Important este ca beneficiul să depășească riscul. Erau pacienți foarte bolnavi care nu aveau altă șansă, dar nu aveau plămânii afectați de COVID”, a mai spus dr Mihaela Cristina Ignătescu, specialist medicina hiperbară în Marea Britanie, la Sinteza Zilei la Antena 3.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
