Analizând tratamentul pe care l-a făcut regretatul cântăreț Petrică Mîțu Stoian, Dr Mihaela Cristina Ignătescu, specialist în medicină hiperbară de origine română care lucrează în Marea Britanie, spune...
Cântărețul de muzică populară Petrică Mîțu Stoian s-a stins sâmbătă din viață, după ce făcuse o terapie în camera hiperbară sperând că ea îi va rezolva sechelele pulmonare lăsate de infecția cu coronavirus.
Dr Mihaela Cristina Ignătescu, specialist inclus în top 10 medici din lume cu o experiență de peste 20 de ani în medicină hiperbară, medicina de urgență și medicină de familie, a precizat că terapia hiperbară nu este recomandată pacienților cu sechele pulmonare ca terapie post-COVID.
„Nu există nicio linie ghid de la comunitatea de la comunitatea europeană sau din SUA, care folosește medicina hiperbară pentru pacienții post-COVID. Nu există absolut așa ceva”, a spus reputatul medic de origine română din Marea Britanie, la Antena3.
Întrebată apoi ce ar răspunde dacă cineva ar solicita o asemenea terapie post-COVID, dr Mihaela Cristina Ignătescu a răspuns:
„I-aș spune că, camera hiperbară nu se folosește pentru recuperarea pulmonară pentru că așa cum știm toți, oxigenul poate face rău plămânilor. Nu există nicio indicație de patologie pulmonară care se tratează cu cantități ridicate de oxigen”, a explicat specialistul.
Întrebată care sunt consecințele dacă un pacient trecut prin COVID și a rămas cu plămânii afectați, face o asemenea terapie dr Mihaela Cristina Ignătescu a spus că teoretic, decesul poate avea loc și depinde mult de felul în care s-a efectuat terapia.
„Problema cu oxigenul hiperbar este cantitatea crescută de oxigen care poate deveni toxică. Toți anesteziștii, toți intensiviștii știu că oxigenul poate fi toxic. A doua problemă este presiunea care poate să dăuneze plămânilor. Acestea pot teoretic să conducă și la deces.
Au fost tratați pacienți COVID, nu post-COVID în camera hiperbară. Au fost tratați și în America, în Suedia și în Franța, dar au fost cazuri extreme. Important este ca beneficiul să depășească riscul. Erau pacienți foarte bolnavi care nu aveau altă șansă, dar nu aveau plămânii afectați de COVID”, a mai spus dr Mihaela Cristina Ignătescu, specialist medicina hiperbară în Marea Britanie, la Sinteza Zilei la Antena 3.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Uniunea Europeană achiziționează vaccinuri pentru a se pregăti pentru următoarea pandemie.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Medicul Carmen Dorobăț ne-a vorbit despre noua variantă COVID-19, EG. 5, care a început să îngrijoreze oamenii în această perioadă.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
