Un studiu pe șoareci arată că dieta ketogenică ajută la slăbit, dar poate provoca boală hepatică grasă și tulburări ale reglării glicemiei. Cercetătorii avertizează asupra riscurilor metabolice pe termen lung.
Dieta ketogenică, bazată pe un consum ridicat de grăsimi și un aport foarte scăzut de carbohidrați, a devenit extrem de populară în ultimii ani, fiind promovată ca o soluție rapidă pentru pierderea în greutate. Un nou studiu realizat pe șoareci ridică însă semne serioase de întrebare privind efectele acestei diete asupra sănătății metabolice.
Cercetarea, coordonată de o echipă de la University of Utah, arată că, deși animalele aflate pe o dietă de tip ketogenic au slăbit semnificativ, acestea au dezvoltat boală hepatică grasă și tulburări importante ale reglării glicemiei.
„I-aș îndemna pe toți cei care se gândesc să adopte o dietă ketogenică să discute mai întâi cu un profesionist din domeniul sănătății”, avertizează Molly Gallop, fiziolog și autoarea principală a studiului.
În cadrul studiului, șoarecii au fost urmăriți timp de cel puțin nouă luni și au fost împărțiți în patru grupuri, fiecare cu un tip diferit de alimentație: o dietă bogată în grăsimi de tip occidental, o dietă extrem de bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați (keto), o dietă săracă în grăsimi și bogată în carbohidrați și o dietă săracă în grăsimi, dar cu un aport de proteine similar celui din dieta ketogenică.
Comparativ cu șoarecii aflați pe dieta occidentală bogată în grăsimi, cei de pe dieta ketogenică au luat mult mai puțin în greutate. Cu toate acestea, masculii au dezvoltat boală hepatică grasă și semne clare de afectare a funcției ficatului, indicii ale unei boli metabolice.
„Dacă urmezi o dietă extrem de bogată în grăsimi, lipidele trebuie să ajungă undeva, iar de cele mai multe ori se acumulează în sânge și în ficat”, explică Amandine Chaix, fiziolog și autoarea senior a studiului.
Un alt rezultat îngrijorător este legat de controlul glicemiei. Atât șoarecii masculi, cât și cei femelă aflați pe dieta ketogenică au prezentat niveluri foarte scăzute de glucoză și insulină în sânge, la doar două-trei luni de la începerea regimului alimentar.
Analizele au arătat că problema nu era una benefică, ci ținea de dereglarea mecanismelor normale de control: celulele din pancreas nu mai produceau suficientă insulină. Cercetătorii suspectează că excesul de grăsimi din sânge pune sub stres aceste celule și le afectează capacitatea de funcționare.
Deocamdată, nu este clar de ce afectarea ficatului a apărut în principal la masculi, iar echipa subliniază că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mecanismele implicate.
Există și o veste bună: șoarecii scoși de pe dieta ketogenică au revenit la valori normale ale glicemiei, ceea ce sugerează că aceste tulburări metabolice pot fi reversibile dacă regimul este întrerupt la timp.
Dieta ketogenică a fost dezvoltată inițial ca tratament pentru epilepsie și este folosită în continuare în acest scop. Starea de cetoză imită parțial efectele metabolice ale înfometării, forțând organismul să folosească grăsimea, în locul glucozei, drept sursă principală de energie. Se presupune că această reducere a disponibilității zahărului contribuie la scăderea frecvenței crizelor epileptice.
În afara acestui context medical strict, autorii studiului avertizează că beneficiile scăderii în greutate obținute prin dieta ketogenică ar putea fi depășite de riscurile asupra sănătății metabolice, mai ales pe termen lung.
Supa de oase promite detoxifiere, piele perfectă și articulații sănătoase, dar ce spune știința? Este un "elixir" sau doar o modă virală?
