Bărbații ar trebui să înceapă să facă periodic analize pentru depistarea cancerului de prostată, potrivit noilor recomandări ale Societății Americane de Cancer. Ghidul introduce reguli clare despre vârsta la care trebuie început screeningul.
Bărbații cu risc mediu ar trebui să facă testul PSA o dată la doi ani, între 50 și 69 de ani.
Bărbații cu risc ridicat, inclusiv cei de culoare sau cu antecedente familiale importante, ar trebui să înceapă testarea de la 45 de ani și să repete analiza anual.
Testul PSA este o simplă analiză de sânge, dar o valoare crescută nu înseamnă automat că bărbatul are cancer.
După 70 de ani, necesitatea continuării screeningului trebuie discutată cu medicul, iar după 80 de ani testarea este descurajată.
Bărbații de vârstă mijlocie ar trebui să acorde mai multă atenție controalelor pentru depistarea cancerului de prostată. Societatea Americană de Cancer a actualizat recomandările privind screeningul, introducând o abordare mai clară pentru testarea PSA, în funcție de vârstă și de riscul individual.
Până acum, recomandările organizației, stabilite începând din 2010, puneau accent pe discuția dintre pacient și medic privind oportunitatea și frecvența testării. Noul ghid recomandă însă efectuarea periodică a analizei pentru anumite categorii de bărbați.
Schimbarea este importantă deoarece cancerul de prostată poate fi depistat înainte să se răspândească în alte zone ale corpului, când șansele de supraviețuire sunt ridicate și tratamentul poate fi mai eficient.
Potrivit noilor recomandări, frecvența testării depinde de riscul individual de a dezvolta cancer de prostată.
Bărbații cu risc mediu ar trebui să efectueze testul PSA o dată la doi ani, în intervalul de vârstă 50-69 de ani.
În cazul bărbaților cu risc ridicat, screeningul ar trebui să înceapă mai devreme, de la 45 de ani, iar analiza să fie repetată anual. În această categorie intră bărbații de culoare și cei care au antecedente familiale importante de cancer de prostată.
Există și o situație intermediară. Bărbații care au o singură rudă apropiată diagnosticată cu această boală după vârsta de 65 de ani ar trebui să înceapă testarea la 45 de ani, însă pot repeta analiza o dată la doi ani.
Societatea Americană de Cancer definește istoricul familial puternic prin următoarele situații:
Tatăl, fratele sau fiul a fost diagnosticat cu cancer de prostată înainte de 65 de ani.
Mai multe rude apropiate au fost diagnosticate cu această boală, indiferent de vârsta la care au primit diagnosticul.
PSA este prescurtarea de la antigen specific prostatic, o proteină produsă atât de celulele normale, cât și de cele canceroase ale prostatei.
Testarea presupune o simplă analiză de sânge prin care se măsoară nivelul acestei proteine. O valoare crescută poate reprezenta un semnal de alarmă și poate indica prezența unei tumori, însă nu înseamnă automat că bărbatul are cancer.
Nivelul PSA poate crește și din alte motive, inclusiv din cauza măririi benigne a prostatei sau a unor creșteri temporare asociate cu exercițiile fizice intense.
Tocmai de aceea, rezultatul trebuie interpretat în context medical, iar o valoare ridicată nu ar trebui să ducă automat la concluzia că este vorba despre cancer.
Una dintre problemele screeningului PSA din trecut a fost riscul de supradiagnosticare și supratratare. Unele tumori de prostată au o evoluție lentă și este posibil să nu pună în pericol viața pacientului. Cu toate acestea, depistarea lor putea duce la investigații suplimentare și tratamente care nu erau întotdeauna necesare.
Noile recomandări țin cont de progresele înregistrate în înțelegerea screeningului și urmăresc să păstreze beneficiile depistării precoce, reducând în același timp efectele nedorite.
Astfel, dacă rezultatul PSA este crescut, testul poate fi repetat pentru a verifica dacă valoarea rămâne ridicată. În anumite situații, medicul poate recomanda și un examen RMN, pentru a identifica bărbații care au nevoie de o biopsie.
De asemenea, în cazul tumorilor cu risc scăzut, poate fi aleasă monitorizarea atentă, în locul începerii imediate a unui tratament agresiv.
Dr. Ash Tewari, șeful departamentului de urologie din cadrul Școlii de Medicină Icahn de la Mount Sinai, New York, specialist care nu a participat la elaborarea ghidului, consideră că noile recomandări vor fi utile inclusiv medicilor de familie.
„Aceasta a eliminat ambiguitatea. Practic, ei spun să o faceți”, a declarat medicul, conform Medical Xpress.
Acesta consideră că recomandările mai clare îi pot ajuta pe bărbați să acorde mai multă atenție screeningului și să beneficieze de depistarea timpurie a bolii.
Testarea PSA nu este recomandată tuturor bărbaților, indiferent de vârstă și de starea de sănătate.
Potrivit ghidului, screeningul nu este indicat bărbaților care au o stare de sănătate atât de precară încât speranța de viață estimată este mai mică de 10 ani.
Pentru ceilalți bărbați, la vârsta de 70 de ani este recomandată o discuție cu medicul privind continuarea testării, deoarece beneficiile screeningului sunt mai puțin clare la această categorie de vârstă.
Societatea Americană de Cancer nu mai recomandă screeningul în mod obișnuit după 75 de ani. Totuși, bărbații cu vârste între 75 și 79 de ani, care au o stare de sănătate foarte bună, pot alege să continue testarea după ce discută cu medicul.
După împlinirea vârstei de 80 de ani, screeningul este descurajat.
Cancerul de prostată este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer în rândul bărbaților. Potrivit estimărilor Societății Americane de Cancer, în Statele Unite, peste 333.000 de bărbați vor fi diagnosticați cu această boală în 2026, iar aproximativ 36.000 vor muri din cauza ei.
Depistarea în stadii incipiente poate face o diferență importantă, însă testarea trebuie adaptată riscului fiecărui pacient.
Dr. Ash Tewari subliniază că bărbații trebuie să înțeleagă faptul că nu toți au același risc de a dezvolta această boală.
„Pacienții trebuie să înțeleagă că riscul lor de a dezvolta cancer de prostată diferă”, a explicat specialistul.
Prin urmare, chiar dacă noile recomandări stabilesc intervale mai clare pentru testarea PSA, discuția cu medicul rămâne esențială pentru alegerea momentului potrivit și a frecvenței screeningului.
