Masculinitatea toxică este un termen folosit frecvent pentru a descrie aspectele negative ale unor trăsături masculine exagerate.
De-a lungul timpului, expresia și-a schimbat sensul și a ajuns să fie folosită atât în mediul academic, cât și în limbajul de zi cu zi. Tocmai această folosire frecventă a dus, în multe cazuri, și la neînțelegeri: unii oameni interpretează greșit ce înseamnă, ceea ce alimentează confuzia și iritarea din jurul subiectului.
Conceptul de masculinitate toxică pornește de la ideea că anumite trăsături asociate cu masculinitatea sunt învechite și dăunătoare, mai ales atunci când sunt împinse la extrem. Printre acestea se numără agresivitatea, hipercompetitivitatea și sentimentul de îndreptățire.
O definiție citată într-un studiu din Journal of School of Psychology descrie masculinitatea toxică drept “constelația de trăsături masculine regresive social care favorizează dominația, devalorizarea femeilor, homofobia și violența gratuită”, potrivit Medical News Today.
În societatea actuală, termenul este folosit adesea pentru a descrie trăsături masculine exagerate, pe care multe culturi le-au acceptat sau chiar glorificat. Acest model pune accent puternic pe ideea de “a fi bărbat” prin:
forță
lipsa emoțiilor
autosuficiență
dominație
virilitate sexuală
În această logică, un bărbat care nu afișează suficient aceste trăsături poate fi perceput ca nefiind un “bărbat adevărat”. Tocmai această presiune poate duce la dezechilibre serioase.
Masculinitatea toxică se poate vedea în comportamente precum:
agresivitate
agresiune sexuală sau nevoia de control
reprimarea emoțiilor
hipercompetitivitate
dorința de a domina
tendința de a glorifica violența
izolare
empatie scăzută
sentiment de superioritate
șovinism și sexism.
Un exemplu des întâlnit este expresia “fii bărbat”, spusă unei persoane care își arată emoțiile. Mesajul transmis este că vulnerabilitatea ar fi incompatibilă cu masculinitatea. Un alt exemplu este formula “băieții sunt băieți”, folosită pentru a scuza comportamente agresive, iresponsabile sau dăunătoare ale băieților, în loc să pună accent pe asumare și responsabilitate.
Astfel de expresii arată felul în care unele culturi au privit tradițional bărbăția. Problema este că aceste perspective pot întreține comportamente nocive și pot împinge ideea de masculinitate într-o direcție tot mai rigidă și mai toxică.
Expresia “masculinitate toxică” își are originea în mișcarea mitopoetică a bărbaților din anii 1980. Era o mișcare creată de bărbați pentru bărbați, care urmărea să le ofere acestora un spațiu de exprimare a “bărbăției”.
Unele grupuri considerau că, într-o societate modernă care începea să privească anumite comportamente masculine ca fiind dăunătoare, bărbații nu mai puteau manifesta liber aceste trăsături tradiționale. Potrivit acestei perspective, reprimarea lor ar fi dus, în cele din urmă, la șovinism sau agresivitate față de femei.
Această idee a fost contestată relativ repede, mai ales pentru că pornea de la premisa că există o singură formă „pură” de masculinitate. Or, realitatea este mult mai complexă.
Masculinitatea toxică este considerată periculoasă pentru că limitează dezvoltarea personală și restrânge definiția a ceea ce înseamnă să fii bărbat. Asta poate crea conflict atât în interiorul persoanei, cât și în relația ei cu ceilalți.
Acest conflict este descris prin conceptul de gender role conflict, adică tensiunea resimțită de un bărbat care nu se încadrează în aceste trăsături impuse. Un băiat sau un adult care privește lumea prin filtrul îngust al acestor așteptări poate ajunge să creadă că va fi acceptat doar dacă le respectă.
Lăsate necontrolate, aceste comportamente pot fi asociate cu:
bullying
sancțiuni școlare
dificultăți academice
detenție
violență domestică
agresiune sexuală
comportamente riscante
abuz de substanțe
suicid
traumă psihologică
lipsa prieteniilor autentice și a conexiunilor reale.
Unele teorii arată că masculinitatea toxică poate avea efecte și asupra sănătății fizice, pentru că îi poate împiedica pe unii bărbați să ceară ajutor pentru probleme medicale sau alte dificultăți. Pentru unii, simplul fapt de a cere ajutor poate fi asociat cu slăbiciunea sau cu ideea de a fi “mai puțin bărbat”.
Presiunea de a corespunde acestor așteptări poate afecta serios sănătatea mintală. Un bărbat care simte că nu atinge aceste standarde „fantomă”, dar se vede obligat să le urmeze, poate resimți efecte negative importante.
Asociația Americană de Psihologie atrage atenția asupra riscurilor legate de aderarea la astfel de trăsături masculine exagerate. Bărbații și băieții forțați să se agațe de ele pot ajunge să se confrunte cu:
depresie
probleme legate de imaginea corporală
dificultăți de funcționare socială
abuz de substanțe
stres.
În plus, dacă exprimarea emoțiilor sau discuțiile deschise despre sentimente sunt văzute ca incompatibile cu modelul tradițional de masculinitate, există riscul ca bărbații cu probleme de sănătate mintală să nu ceară ajutor specializat și să nu vorbească nici măcar cu familia sau cu prietenii.
