Cum afectează menopauza inima? Explicația pe care trebuie să o știe orice femeie

O descoperire recentă a cercetătorilor de la Institutul de Cercetare Biomedicală Fralin (Virginia Tech) schimbă modul în care înțelegem riscurile cardiovasculare la femei. Deși scăderea nivelului de estrogen este factorul principal cunoscut, studiul publicat în jurnalul Cells arată că mecanismul este mult mai profund. Pierderea hormonală modifică direct modul în care genele se activează sau se dezactivează.

Impactul asupra epigeneticii

Echipa condusă de Sumita Mishra explică faptul că riscul crescut de boli de inimă, diabet și tulburări metabolice după menopauză nu depinde doar de absența estrogenului. Problema reală apare la nivelul epigenomului, un set complex de modificări chimice care reglează activitatea genelor fără a altera structura ADN-ului.

Până acum, aceste mecanisme au fost studiate intens în cazul cancerului la sân. Totuși, cercetarea de față demonstrează că aceleași căi de reglare a genelor influențează direct sănătatea sistemului cardiovascular.

De ce crește riscul cardiovascular după menopauză

Bolile de inimă reprezintă principala cauză de deces în rândul femeilor, iar perioada de tranziție către menopauză accelerează vulnerabilitatea organismului. Potrivit experților, scăderea estrogenului declanșează un "efect de domino" asupra reglării genice:

• Interacțiuni complexe: Factorii genetici se combină cu stilul de viață (dietă, exerciții fizice).
• Semnale metabolice: Apar modificări în modul în care corpul procesează grăsimile și zahărul.
• Inflamație: Se activează rețele de semnalizare care pot afecta pereții vaselor de sânge.

"Povestea este mult mai complexă decât o simplă lipsă de hormoni. Dacă privim riscurile prin prisma reglării genelor, putem găsi tratamente noi care să depășească terapia hormonală clasică", afirmă Sumita Mishra.

Soluții moderne și viitorul tratamentelor

Studiul subliniază că intervențiile actuale pot influența pozitiv aceste căi genetice. Medicamentele moderne, precum agoniștii receptorilor GLP-1 (utilizați în controlul greutății și al diabetului) sau inhibitorii SGLT2, interacționează direct cu rețelele de semnalizare metabolică.

În plus, cercetătorii atrag atenția asupra unei afecțiuni specifice: insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție păstrată (HFpEF). Aceasta afectează disproporționat femeile după menopauză și are legătură strânsă cu obezitatea și disfuncțiile metabolice.