Intri într-o cameră și uiți de ce ai ajuns acolo? „Ceața mentală” ar putea fi explicația. Cinci obiceiuri simple care îți pot limpezi mintea

Ai intrat vreodată într-o cameră și ai uitat instantaneu de ce ai mers acolo? Sau poate ai pierdut firul unei propoziții chiar în timp ce vorbeai ori ți-a fost greu să te concentrezi asupra unor activități aparent banale.

Aceste episoade devin și mai frecvente în perioadele aglomerate, după weekenduri încărcate sau în momentele în care stresul se acumulează. Specialiștii descriu acest fenomen drept „ceață mentală” (brain fog), un termen folosit pentru a desemna un grup de simptome cognitive, precum dificultățile de concentrare, uitarea frecventă și senzația că procesele mentale sunt încetinite.

Este important de știut că „ceața mentală” nu reprezintă un diagnostic medical, ci un simptom care poate apărea în contexte foarte diferite.

Printre cauzele frecvente se numără stresul intens, suprasolicitarea psihică, menopauza și perimenopauza, dar și anumite afecțiuni precum COVID de lungă durată sau boli autoimune, inclusiv lupusul.

Medicul dr. Tharaka, expert al emisiunii „Morning Live”, subliniază că această stare poate apărea la oricine și nu trebuie interpretată ca un eșec personal, conform BBC.

„Ceața cerebrală” este, de multe ori, modul prin care creierul transmite că este obosit, stresat sau suprasolicitat. În cele mai multe cazuri, este o stare temporară, iar încetinirea ritmului, delegarea unor responsabilități sau solicitarea ajutorului pot face diferența.

Dacă simptomele persistă sau devin îngrijorătoare, este recomandată consultarea medicului de familie pentru identificarea cauzei.

Primul pas: fii mai blând cu tine

Mulți oameni se învinovățesc atunci când uită lucruri sau simt că nu mai sunt la fel de eficienți. Totuși, specialiștii atrag atenția că această reacție nu face decât să amplifice stresul și să agraveze problema.

Acceptarea faptului că organismul are nevoie de odihnă și recuperare poate contribui la reducerea presiunii psihice și la revenirea treptată a clarității mentale.

Rutinele reduc oboseala creierului

Unul dintre cele mai eficiente moduri de a combate „ceața mentală” este reducerea așa-numitei oboseli decizionale.

Creierul consumă energie pentru fiecare alegere, chiar și pentru cele aparent nesemnificative. De aceea, stabilirea unor rutine zilnice poate elibera resurse cognitive importante.

O rutină de dimineață și una de seară, pregătirea hainelor pentru a doua zi sau organizarea micului dejun din timp pot reduce numărul deciziilor pe care trebuie să le iei și pot face ziua mai ușor de gestionat.

Pauzele scurte pot face diferența

Programul încărcat, cu întâlniri, sarcini și obligații una după alta, nu îi oferă creierului timp să proceseze informațiile.

Specialiștii recomandă introducerea unor pauze intenționate între activități, chiar dacă durează doar cinci-zece minute.

O scurtă plimbare, câteva exerciții de întindere, hidratarea sau câteva minute de liniște permit creierului să se „reseteze”, reduc nivelul de stres și pregătesc mintea pentru următoarea activitate.

Lasă tehnologia să țină minte în locul tău

Nu este nevoie să îți încarci memoria cu fiecare întâlnire, factură sau sarcină.

Calendarele digitale și aplicațiile de mementouri pot prelua această responsabilitate și reduc senzația de aglomerație mentală.

Programarea automată a activităților recurente, precum pauza de prânz, plata facturilor sau alte obligații săptămânale, poate elimina stresul constant generat de teama că vei uita ceva important.

Formula SWANS: cinci obiceiuri care susțin sănătatea creierului

Pe lângă aceste strategii, dr. Tharaka recomandă acronimul SWANS, un set de obiceiuri care pot susține funcționarea optimă a creierului.

S - Somn. Creierul are nevoie de aproximativ șapte până la nouă ore de somn pe noapte pentru a consolida memoria și pentru a se reface.

W - Water (Apă). Organismul este alcătuit în proporție de aproximativ 60% din apă, iar chiar și o deshidratare ușoară poate afecta atenția și concentrarea. Hidratarea constantă este esențială.

A - Activitate fizică. Mișcarea îmbunătățește circulația sângelui și aportul de oxigen la nivelul creierului. Plimbările, stretchingul sau alergarea ușoară pot contribui la o gândire mai clară.

N - Nutriție. O alimentație bazată pe alimente integrale poate susține sănătatea cerebrală. Colina, un nutrient important pentru funcționarea creierului, se găsește în ouă, pește și nuci și poate sprijini atenția și concentrarea.

S - Stres. Expunerea prelungită la stres crește nivelul cortizolului, hormon care, în exces, poate afecta funcțiile cognitive. Exercițiile de respirație, tehnicile de mindfulness și hobby-urile relaxante pot contribui la reducerea acestuia.

Când este cazul să mergi la medic

Deși „ceața mentală” este, de cele mai multe ori, temporară și legată de stres sau oboseală, ea poate fi și un semnal al unor probleme medicale care necesită investigații.

Dacă dificultățile de concentrare, uitarea sau încetinirea gândirii persistă, se agravează sau sunt însoțite de alte simptome, este recomandată evaluarea medicală pentru identificarea cauzei și stabilirea tratamentului adecvat.