Pentru unii oameni, schimbarea anotimpurilor nu aduce doar variații de temperatură, ci și modificări profunde ale stării de spirit.
Depresia sezonieră, cunoscută în literatura medicală drept tulburare afectivă sezonieră (SAD), este o formă de depresie strâns legată de lumina naturală. Cercetările ultimelor decenii arată că acest fenomen poate apărea iarna, dar și, surprinzător, vara.
Conceptul modern de depresie sezonieră a fost descris pentru prima dată în anii ’80 de psihiatrul Norman Rosenthal, de la Norman Rosenthal.
Rosenthal a observat că mutarea sa din Africa de Sud la New York a coincis cu o sensibilitate accentuată la iernile lungi și întunecate. În 1984, el a publicat primul studiu care a definit științific SAD ca formă de depresie declanșată de reducerea luminii naturale.
Ulterior, cercetările au arătat variații geografice importante: în zonele nordice, prevalența poate ajunge până la 10% din populație în anumite regiuni.
Specialiștii atrag atenția că nu orice tristețe de sezon înseamnă depresie.
Psihologul Kelly Rohan explică faptul că SAD are simptome similare depresiei clinice:
La Yale University, psihiatrul Paul Desan a observat că formele de iarnă includ frecvent hipersomnia și creșterea apetitului.
„Este ca și cum oamenii ar încerca să hiberneze”, rezumă Desan, conform National Geographic.
Cea mai acceptată explicație științifică indică un factor-cheie: durata zilei.
Pe măsură ce zilele se scurtează, organismul poate fi afectat în reglarea ritmului circadian. Lumina dimineții sincronizează „ceasul biologic”, însă iarna acest semnal este întârziat.
Rezultatul? Melatonina, hormonul somnului, poate fi secretată mai târziu decât în mod normal, ceea ce face ca organismul să rămână într-o stare de „noapte biologică” chiar și dimineața.
Totuși, Rohan subliniază că nu este complet clar de ce această desincronizare duce la depresie și nu doar la oboseală.
Deși este mai rară, depresia sezonieră poate apărea și vara.
Unele persoane experimentează:
În unele cazuri, creșterea expunerii la lumină intensă poate chiar declanșa episoade de tip maniacal la persoane vulnerabile.
Cercetătorii investighează inclusiv legătura dintre temperaturile tot mai ridicate și sănătatea mintală, inclusiv influența schimbărilor climatice.
Nu toți specialiștii sunt convinși că SAD este o tulburare distinctă.
Psihologul Steven Lobello a criticat modul în care unele studii au fost concepute, susținând că întrebările retrospective pot supraestima fenomenul.
Pe de altă parte, Rohan susține că SAD ar putea fi pur și simplu mai rar și mai greu de detectat, ceea ce explică rezultatele inconsistente ale studiilor.
Una dintre cele mai utilizate metode de tratament este terapia cu lumină.
Experții recomandă lămpi speciale care oferă aproximativ 10.000 de lux – echivalentul unei zile însorite de vară.
Sedințele durează în general 20-30 de minute dimineața și pot avea efecte rapide asupra dispoziției. Totuși, efectul este temporar și necesită utilizare zilnică.
O abordare cu efecte mai durabile este Terapia Cognitiv-Comportamentală (TCC), care ajută pacienții să restructureze tiparele de gândire negativă.
În loc de „Urăsc iarna”, gândirea este reconfigurată în „Iarna nu este preferata mea, dar pot găsi lucruri plăcute”.
În paralel, specialiștii recomandă:
Chiar dacă dezbaterile științifice continuă, consensul medical este clar: depresia sezonieră există pentru o parte a populației și poate fi tratată eficient.
„Există foarte multe strategii pe care oamenii le pot folosi și care îi vor ajuta să se simtă bine pe tot parcursul anului”, subliniază Rosenthal.
În esență, cercetările arată că relația dintre lumină, ceasul biologic și sănătatea mintală este mult mai profundă decât o simplă schimbare de sezon.
