Peste 1 milion de români trăiesc cu astm, dar mulţi nu primesc tratamentul corect, a transmis marţi Societatea Română de Pneumologie, care a subliniat că, deşi crizele pot fi prevenite, accesul şi aderenţa rămân probleme "majore".
Potrivit specialiştilor, astmul bronşic rămâne o problemă "majoră" de sănătate publică în România, nu doar prin numărul mare de pacienţi, ci mai ales prin faptul că boala este adesea subdiagnosticată şi insuficient controlată.
Societatea Română de Pneumologie atrage atenţia că în ţara noastră peste 1 milion de persoane trăiesc cu astm, iar prevalenţa este estimată între 4% şi 9% din populaţie. Boala afectează semnificativ copiii, fiind cea mai frecventă afecţiune cronică în rândul acestora, cu o prevalenţă de peste 10%, iar incidenţa este în creştere "constantă".
"Astmul nu este doar o boală a simptomelor, ci o boală inflamatorie cronică ce trebuie tratată constant. În practică, vedem frecvent pacienţi care folosesc doar medicaţia de urgenţă şi ignoră tratamentul de fond. Această abordare creşte semnificativ riscul de crize severe şi spitalizări. Accesul la terapii inhalatorii moderne şi terapiile biologice nou apărute este esenţial pentru controlul eficient al bolii. Compensarea de asemenea este importantă şi ajută mult bolnavii din România", a declarat preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, Florin Mihălţan, citat într-un comunicat de presă, potrivit Agerpres.
Conform medicilor, deşi bronhodilatatoarele cu acţiune rapidă oferă ameliorare imediată, acestea nu tratează cauza bolii. Controlul real al astmului se realizează prin medicamente antiinflamatorii inhalatorii (corticosteroizi), care reduc inflamaţia şi previn crizele, au explicat aceştia.
"Ziua Mondială a Astmului 2026, cu tema 'Să facem tratamentele antiinflamatoare inhalatorii accesibile pentru toţi' , readuce în prim-plan o realitate clinică esenţială: controlul astmului nu depinde doar de existenţa terapiei, ci de accesul real, constant şi corect la aceasta.
Terapiile antiinflamatoare inhalatorii reprezintă fundamentul managementului modern al astmului şi o condiţie indispensabilă pentru prevenirea exacerbărilor şi reducerea poverii bolii. Asigurarea accesibilităţii lor, fără bariere economice sau sistemice, trebuie să devină o prioritate de sănătate publică", a punctat şi medicul Ruxandra Ulmeanu, directorul Şcolii SRP.
Astmul afectează semnificativ calitatea vieţii deoarece limitează activităţile zilnice şi capacitatea de efort, este o cauză importantă de absenteism şcolar şi profesional, poate duce la spitalizări repetate, iar în forme severe poate deveni ameninţător de viaţă.
Factorii de risc, alergiile, poluarea, infecţiile respiratorii sau fumatul, contribuie la agravarea bolii, iar lipsa monitorizării regulate creşte riscul de complicaţii.
Datele epidemiologice, a mai transmis SRP, arată o evoluţie îngrijorătoare: prevalenţa astmului creşte cu aproximativ 50% la fiecare 10 ani. De asemenea, astmul alergic afectează până la 1 din 5 copii, incidenţa fiind mai mare în mediul urban, unde expunerea la poluare este crescută.
SRP recomandă ca tratamentul pentru astm să nu se întrerupă fără recomandarea medicului, să se folosească corect inhalatorul - tehnica fiind esenţială, iar pacienţii să meargă periodic la control, chiar dacă se simt bine.
Această boală a cauzat cele mai multe decese provocate de boli infecțioase în anul 2023.
Boala care afectează un milion de români. Poți suferi de aceasta și să nu îți dai seama încă de la început, iar consecințele sunt grave.
Ce poți face pentru a îmbunătăți calitatea aerului din casa ta. Dr. Cristian Oancea ne oferă câteva sfaturi practice.
OMS anunţă prima precalificare a unui test pentru diagnosticarea tuberculozei.
Tusea, un simptom aparent obișnuit, poate ascunde afecțiuni severe care pun în pericol sănătatea. Când devine tusea îngrijorătoare.
