Un simplu test al aerului expirat ar putea deveni, în viitor, un instrument important pentru medicii care trebuie să stabilească dacă un nodul pulmonar este canceros sau benign.
Aerul expirat conține informații chimice care ar putea ajuta la identificarea unor modificări asociate cancerului pulmonar.
Cercetătorii au folosit atât un „nas electronic” (eNose), cât și cromatografie de gaze-spectrometrie de masă (GC-MS) pentru analiza respirației.
Testele au diferențiat nodulii maligni de cei benigni mai bine decât modelele bazate doar pe informațiile clinice standard.
Testul de respirație nu este conceput să înlocuiască biopsia, ci să îi ajute pe medici să stabilească mai rapid care pacienți au nevoie de investigații invazive.
Un nodul pulmonar descoperit la o investigație imagistică nu înseamnă automat cancer. Problema apare atunci când medicul nu poate stabili cu suficientă certitudine, doar pe baza imaginilor și a informațiilor clinice, dacă formațiunea este benignă sau malignă. În aceste situații, pacientul poate ajunge la biopsie sau chiar la intervenție chirurgicală pentru a afla natura nodulului.
O cercetare realizată la Universitatea Griffith din Australia indică o posibilă alternativă pentru etapa de triere: analiza aerului pe care îl expirăm.
Studiul, realizat de o echipă condusă de profesorul Chamindie Punyadeera, de la Institutul de Biomedicină și Glicomică al Universității Griffith, a urmărit dacă profilul chimic al respirației poate oferi indicii despre natura nodulilor pulmonari.
Ideea se bazează pe faptul că aerul expirat nu este doar un amestec de oxigen și dioxid de carbon. El conține numeroși compuși chimici, inclusiv compuși organici volatili, care pot reflecta procesele biologice din organism.
Cercetătorii au analizat aceste „semnături” chimice folosind două tehnologii complementare.
Prima a fost un eNose, sau nas electronic. Acesta nu identifică neapărat fiecare substanță în parte, ci analizează tiparele compușilor chimici din respirație și poate recunoaște anumite modele asociate unor stări biologice.
A doua metodă a fost cromatografia de gaze-spectrometria de masă (GC-MS). Aceasta permite identificarea unor compuși organici volatili specifici prezenți în aerul expirat.
Profesorul Chamindie Punyadeera a explicat că cele două tehnologii au oferit informații complementare despre respirația pacienților.
Potrivit cercetătorilor, atât eNose, cât și analiza prin GC-MS au demonstrat o capacitate de discriminare substanțial mai bună între nodulii maligni și cei benigni comparativ cu modelele care au folosit numai informații clinice standard.
Rezultatul este important deoarece un nodul pulmonar descoperit la CT nu oferă întotdeauna un răspuns definitiv.
În prezent, atunci când există suspiciunea că un nodul ar putea fi canceros, medicii pot recomanda investigații suplimentare, inclusiv biopsia. În funcție de localizarea și dimensiunea leziunii, țesutul poate fi obținut printr-o biopsie pulmonară ghidată prin CT sau prin bronhoscopie.
În anumite situații, poate fi necesară chiar intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea sau investigarea nodulului.
Problema este că aceste proceduri nu sunt lipsite de riscuri.
Coautorul studiului, dr. Xi Zhang, atrage atenția asupra dificultăților pe care le poate presupune biopsierea nodulilor pulmonari, mai ales atunci când aceștia sunt mici sau localizați într-o zonă dificil de accesat.
Printre posibilele complicații se numără pneumotoraxul, adică pătrunderea aerului în spațiul dintre plămân și peretele toracic, situație care poate duce la colapsul parțial sau complet al plămânului.
Există însă și o altă problemă: pacientul poate trece printr-o procedură invazivă, pentru ca ulterior să afle că formațiunea nu era canceroasă.
Cercetătorii notează că aproximativ 95% dintre nodulii pulmonari identificați prin tomografie computerizată cu doză redusă se dovedesc a fi necanceroși.
Tocmai aici ar putea interveni un test de respirație.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale cercetării este că testul nu este prezentat ca un înlocuitor pentru biopsie.
„Un simplu test de respirație se dovedește promițător în identificarea nodulilor cu cea mai mare probabilitate de a fi maligni, dar acesta nu este menit să înlocuiască biopsiile”, a explicat dr. Xi Zhang.
Rolul său ar putea fi mai degrabă acela de instrument de triere.
Cu alte cuvinte, dacă metoda va fi validată în continuare și va ajunge să fie utilizată în practica medicală, medicii ar putea folosi informația obținută din respirație pentru a decide care pacienți necesită investigații invazive cu prioritate și în cazul cui poate fi urmărit nodulul prin investigații suplimentare.
În acest scenariu, un test neinvaziv efectuat prin simpla analiză a aerului expirat ar putea contribui la reducerea numărului de proceduri inutile pentru pacienții ale căror noduli sunt benigni.
Miza este cu atât mai importantă cu cât cancerul pulmonar reprezintă una dintre marile probleme de sănătate la nivel mondial. Aproximativ 2,5 milioane de cazuri noi de cancer pulmonar sunt diagnosticate în fiecare an.
Identificarea bolii într-un stadiu cât mai timpuriu este esențială, iar nodulii pulmonari pot fi descoperiți în timpul investigațiilor imagistice înainte ca pacientul să prezinte simptome evidente.
Totuși, descoperirea unui nodul nu oferă automat răspunsul la întrebarea esențială: este cancer sau nu?
Un instrument capabil să ofere medicilor informații suplimentare fără să implice recoltarea unei probe de țesut ar putea deveni, prin urmare, un pas intermediar între imagistică și procedurile invazive.
Studiul a fost realizat de doctorandul Waqar Ahmed Afridi, sub coordonarea profesorului Chamindie Punyadeera și în colaborare cu dr. Xi Zhang, profesorul asociat adjunct David Fielding, medic specialist în pneumologie la Royal Brisbane and Women's Hospital, și dr. David Paas de la Queensland Health.
David Fielding a oferit expertiză clinică și coordonare pe parcursul cercetării, contribuind la legătura dintre rezultatele de laborator și potențiala lor utilizare în practica medicală.
Rezultatele sunt promițătoare, dar un astfel de test nu poate fi introdus automat în practica medicală doar pe baza unui singur studiu. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma cât de precis funcționează metoda în diferite categorii de pacienți și cât de bine se comportă în condiții clinice reale.
Dacă aceste rezultate vor fi confirmate, respirația ar putea deveni într-o zi o sursă suplimentară de informații pentru medicii care investighează nodulii pulmonari, nu pentru a pune singură diagnosticul de cancer, ci pentru a ajuta la alegerea următorului pas.
Studiul „Complementary breath profiling using eNose and GC-MS for non-invasive triaging of indeterminate pulmonary nodules” a fost publicat în revista MedComm în 2026. DOI: 10.1002/mco2.71012.
Aceste siropuri pot fi soluția ideală pentru calmarea tusei într-un mod rapid și fără efecte secundare. Au efecte rapide.
Acest tratament pentru BPOC este eficient în cazul pacienților în cazul cărora nu funcționează medicamentele inhalate standard.
Un nou strat de praf saharian a acoperit o bună parte din țară. Acesta poate provoca neplăceri unor categorii de persoane.
Acest tratament crește șansele de supraviețuire ale pacienților oncologici. Anihilează tumorile.
Care este diferența între insuficiența respiratorie acută și cea cronică și ce afecțiuni le pot declanșa.
Aceasta este temperatura optimă pentru un somn odihnitor. Dar ce ne facem dacă în dormitor este prea cald.
Tratamentul pentru cancerul pulmonar cu celule mici a fost aprobat de FDA. Are efecte în cazul bolii care a progresat după chimioterapie.
Un studiu recent arată cum expunerea pe termen lung la poluarea aerului poate crește riscul de a dezvolta probleme grave de circulație.
Care sunt efectele poluării aerului asupra aparatului respirator, dar și asupra întregului organism.
Boala care afectează un milion de români. Poți suferi de aceasta și să nu îți dai seama încă de la început, iar consecințele sunt grave.
