Holera continuă să facă victime la nivel mondial, deși este o boală care poate fi prevenită și tratată cu medicamente simple și accesibile. Peste 3.000 de persoane au murit de la începutul anului.
Peste 3.000 de persoane au murit din cauza holerei în primele nouă luni ale anului 2026, iar aproape nouă din zece victime au fost în Africa.
În 2025, boala a provocat aproape 7.900 de decese, cel mai mare bilanț anual din 1999.
El Niño ar putea favoriza răspândirea infecției, deoarece atât inundațiile, cât și lipsa apei potabile contribuie la apariția focarelor.
OMS și alianța pentru vaccinuri Gavi urmăresc reducerea cu 90% a cazurilor de holeră la nivel mondial până în 2030.
Holera rămâne o amenințare serioasă pentru sănătatea publică, în special în regiunile în care oamenii nu au acces la apă potabilă și la condiții corespunzătoare de igienă. Deși există tratamente eficiente, boala poate evolua extrem de rapid și poate deveni fatală în doar câteva ore dacă persoana infectată nu primește îngrijiri medicale.
Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că numărul deceselor continuă să fie îngrijorător, chiar dacă datele din primele nouă luni ale anului 2026 arată o scădere față de perioada anterioară. În același timp, agenția ONU avertizează că schimbările condițiilor meteorologice ar putea complica lupta împotriva acestei infecții.
Potrivit lui Lorenzo Pezzoli, coordonatorul OMS pentru bolile bacteriene cu potențial epidemic, holera a ucis aproape 7.900 de persoane în 2025. Acesta a fost „cel mai mortal an pentru holeră din 1999”.
Situația rămâne gravă și în 2026. Peste 3.000 de persoane au murit din cauza infecției în primele nouă luni ale anului, iar aproape 90% dintre decese au fost înregistrate în Africa.
Chiar dacă bilanțul este mai mic decât cel din anul precedent, OMS subliniază că numărul victimelor arată cât de vulnerabile rămân anumite comunități în fața unei boli care, în condiții normale de acces la servicii medicale, poate fi tratată.
Un alt motiv de îngrijorare este fenomenul meteorologic El Niño, care ar putea contribui la agravarea focarelor de holeră.
Legătura este strânsă între răspândirea bolii și condițiile de mediu. Inundațiile pot contamina sursele de apă potabilă, în timp ce perioadele de secetă și lipsa apei îi pot determina pe oameni să folosească surse nesigure.
Astfel, atât excesul de apă, cât și penuria acesteia pot crea condiții favorabile pentru transmiterea infecției.
Riscul este cu atât mai mare în comunitățile care nu dispun de sisteme corespunzătoare de canalizare și de infrastructură pentru furnizarea apei curate.
Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte ale holerei este viteza cu care poate deveni periculoasă.
Lorenzo Pezzoli a atras atenția că boala poate „ucide în câteva ore” dacă nu este tratată. Cu toate acestea, reprezentantul OMS subliniază că infecția este „ușor și ieftin de tratat”, folosind medicamentele disponibile.
Holera este o infecție intestinală care provoacă diaree severă și poate duce la deshidratare rapidă. Tocmai de aceea, accesul la tratament și intervenția medicală timpurie sunt esențiale pentru prevenirea deceselor.
Contrastul este cu atât mai puternic cu cât, în țările cu venituri ridicate, boala a fost eliminată cu generații în urmă, în mare parte datorită accesului la apă potabilă sigură și dezvoltării sistemelor moderne de canalizare.
Răspândirea holerei nu este uniformă la nivel mondial. În 2025, șapte țări au concentrat aproximativ 90% dintre cazurile și decesele raportate la nivel global.
Este vorba despre Angola, Bangladesh, Republica Democrată Congo, Nigeria, Sudanul de Sud, Sudan și Yemen.
OMS și partenerii săi încearcă să identifice zonele în care boala reapare în mod repetat, astfel încât autoritățile să poată pregăti intervenții înainte ca focarele să se extindă.
Identificarea acestor regiuni este importantă deoarece permite direcționarea mai eficientă a vaccinurilor, a testelor de diagnostic și a resurselor medicale către comunitățile cele mai expuse.
În ciuda bilanțului îngrijorător, OMS consideră că obiectivul de reducere cu 90% a numărului de cazuri de holeră la nivel mondial până în 2030 poate fi atins.
Planul este susținut de Organizația Mondială a Sănătății și de Gavi, alianța pentru vaccinuri, și se bazează pe mai multe direcții de intervenție: campanii de vaccinare în masă, acces mai bun la apă potabilă și dezvoltarea serviciilor de salubritate.
Un pas important a fost făcut anul trecut, când Grupul Internațional de Coordonare (ICG) pentru Furnizarea de Vaccinuri a aprobat distribuirea a 71 de milioane de doze de vaccin, finanțate de Gavi.
În plus, vaccinurile și testele de diagnostic rapid ajung mai repede în zonele afectate de focare. Acest lucru le permite cadrelor medicale să identifice mai devreme infecțiile și să intervină înainte ca situația să se agraveze.
Deși măsurile luate până acum au început să producă rezultate, OMS avertizează că ritmul intervențiilor trebuie accelerat.
„Răspunsul colectiv dă, fără îndoială, roade, dar... rămâne insuficient”, a declarat Lorenzo Pezzoli, conform Medical Xpress.
Acesta a subliniat că este nevoie de eforturi suplimentare pentru ca toate țările afectate să poată atinge obiectivul stabilit pentru 2030.
Ținta nu este doar reducerea numărului de îmbolnăviri, ci eliminarea holerei ca amenințare pentru sănătatea publică în țările în care boala continuă să provoace focare.
„Obiectivul pentru 2030 este realizabil, deoarece eforturile sunt deja în curs”, a mai spus reprezentantul OMS.
Europa se pregătește pentru o nouă pandemie. Un inamic necunoscut ar putea declanșa următoarea criză globală de sănătate.
COVID declanșează o boală cronică cu impact dramatic asupra vieții pacienților. Riscurile se triplează după infectare. Duce la afectarea tuturor organelor.
