Crezi că începi să visezi abia după ce ai adormit? Un studiu publicat în revista Cell Reports arată că realitatea este mult mai surprinzătoare. Cercetătorii au descoperit că oamenii pot avea experiențe asemănătoare viselor înainte de a adormi complet.
Seara, când închizi ochii și te pregătești de culcare, probabil ai impresia că există un moment clar în care încetezi să mai fii treaz și începi să dormi. În realitate, acest moment nu există.
Potrivit unui studiu publicat în revista Cell Reports, trecerea dintre starea de veghe și somn este un proces gradual, iar creierul continuă să producă atât gânduri obișnuite, cât și imagini bizare, asemănătoare viselor, fără o delimitare clară între cele două.
Cu alte cuvinte, poți visa înainte să adormi și poți continua să te gândești la lista de cumpărături sau la ședința de a doua zi chiar și după ce ai intrat în somn.
Cercetătorii numesc această etapă hipnagogie, o stare de conștiință aflată la granița dintre veghe și somn.
În această perioadă, activitatea cerebrală începe să încetinească, respirația devine mai profundă, iar mușchii se relaxează. Totuși, mintea rămâne extrem de activă.
În doar câteva secunde poți trece de la un gând perfect normal, precum „Ce voi mânca mâine dimineață?” la o imagine complet imposibilă, cum ar fi „Sunt într-un tren care merge pe sub apă”.
Până acum, oamenii de știință au avut dificultăți în a stabili unde se termină gândurile și unde încep visele, conform Medical Xpress.
Pentru a înțelege mai bine această tranziție, echipa de cercetare a monitorizat activitatea cerebrală a 103 voluntari care au dormit în laborator.
Participanții au fost conectați la electroencefalograf (EEG), prin intermediul unor electrozi plasați pe scalp, care au înregistrat permanent activitatea electrică a creierului.
La intervale regulate, cercetătorii îi trezeau cu un semnal sonor și le puneau aceeași întrebare „La ce te gândeai chiar înainte să sune alarma?”
Ulterior, fiecare participant descria experiența și o evalua după mai multe criterii:
dacă avea impresia că era încă treaz sau deja adormit.
În total, cercetătorii au analizat 375 de experiențe mentale.
În loc să decidă dinainte ce reprezintă un vis și ce reprezintă un simplu gând, oamenii de știință au folosit un algoritm de învățare automată.
Acesta a grupat experiențele în patru mari categorii:
fragmente de amintiri;
gânduri despre mediul înconjurător;
imagini asemănătoare viselor;
reflecții deliberate despre activitățile cotidiene.
Abia apoi cercetătorii au verificat în ce etapă a somnului apărea fiecare categorie.
Rezultatele nu au confirmat teoria clasică potrivit căreia oamenii gândesc doar când sunt treji și visează doar când dorm.
Toate cele patru tipuri de experiențe au fost întâlnite atât în stare de veghe, cât și în somnul foarte ușor (N1), dar și în somnul mai profund (N2).
Mai exact:
un participant complet treaz, potrivit EEG, a relatat că vedea furnici care îi urcau pe corp și cuvinte încrucișate plutind în fundal;
un alt participant aflat deja în stadiul N2 al somnului a spus simplu că se gândea la serviciu.
Aceste exemple arată că mintea nu respectă regulile simple pe care le asociem cu somnul și starea de veghe.
Cercetătorii au mers și mai departe.
Analizând activitatea cerebrală cu ajutorul a 64 de electrozi și folosind metode mai precise decât cele utilizate în mod obișnuit, au descoperit că anumite tipuri de experiențe mentale au propriile lor „semnături” în creier.
De exemplu, imaginile asemănătoare viselor erau asociate cu o comunicare mai redusă între regiunile cerebrale aflate la distanță una de alta.
Partea cea mai interesantă este că aceste modele cerebrale apăreau indiferent dacă persoana era încă trează sau deja adormită.
Concluzia cercetătorilor este că același tip de experiență mentală poate fi generat de creier chiar dacă nivelul de vigilență este diferit.
Studiul ridică numeroase întrebări despre modul în care funcționează conștiința.
Există persoane care visează mai devreme decât altele? Au oamenii aceleași tipare mentale în timpul adormirii? Pot influența creativitatea, anxietatea sau calitatea somnului aceste experiențe?
Pentru a răspunde acestor întrebări, cercetătorii au lansat proiectul „Drifting Minds”, un chestionar online la care au participat deja aproape 5.000 de persoane din întreaga lume. Scopul este identificarea profilurilor de adormire și înțelegerea felului în care acestea diferă în funcție de vârstă, sex, cultură, imaginație, nivelul de anxietate sau calitatea somnului.
Mesajul studiului este unul surprinzător: atunci când închizi ochii seara, nu există o clipă exactă în care încetezi să gândești și începi să visezi. Între cele două stări există un adevărat „coridor” al conștiinței, iar creierul poate crea atât vise, cât și gânduri perfect logice de o parte și de alta a acestei granițe invizibile.
