Zilele mai scurte și lipsa luminii naturale pot influența somnul, energia și starea de spirit. Pentru unele persoane, oboseala și pofta de carbohidrați sunt mai mult decât o reacție la vremea rece: pot fi semne ale unei depresii sezoniere.
Lipsa luminii naturale poate influența ceasul biologic, somnul și starea de spirit.
Oboseala, iritabilitatea și pofta crescută de carbohidrați pot apărea în tulburarea afectivă sezonieră (SAD).
Somnul se poate modifica odată cu anotimpurile. Un studiu din 2025, realizat pe datele a peste 116.000 de adulți, a constatat că oamenii din emisfera nordică dormeau iarna cu aproximativ 15–20 de minute mai mult decât vara.
Simptomele depresive persistente nu trebuie ignorate. Ieșitul în aer liber în timpul zilei, mișcarea și un program regulat de somn pot ajuta, iar persoanele afectate ar trebui să discute cu un medic.
Odată cu venirea toamnei și apropierea iernii, zilele devin mai scurte, iar lumina naturală este tot mai puțină. Pentru mulți oameni, schimbarea se simte nu doar afară, ci și în felul în care se simt de la o zi la alta.
Trezitul dimineața poate deveni mai dificil, concentrarea poate avea de suferit, iar activitățile care înainte păreau plăcute ajung să fie înlocuite cu seri petrecute pe canapea. În plus, apare uneori pofta de alimente bogate în carbohidrați, precum pâinea, pastele sau dulciurile.
Este ușor să punem toate aceste schimbări pe seama vremii reci sau a unei simple stări de melancolie. Totuși, lumina naturală are un rol important în reglarea funcțiilor organismului, iar reducerea expunerii la aceasta poate contribui la modificări ale somnului și ale dispoziției.
Schimbarea orei din octombrie poate accentua impresia că ziua se termină prea repede. De fapt, trecerea la ora de iarnă nu scurtează durata zilei, ci mută o oră de lumină de la seară către dimineață. În același timp, zilele continuă să se scurteze pe măsură ce ne apropiem de iarnă.
Pentru unele persoane, schimbările sezoniere sunt ușoare și se manifestă mai ales prin somnolență sau o energie mai scăzută. În alte cazuri, simptomele pot fi mai intense și pot afecta munca, relațiile și activitățile obișnuite, conform Medical Xpress.
Este vorba despre tulburarea afectivă sezonieră, cunoscută prin abrevierea SAD, o formă de depresie în care episoadele apar în mod repetat în anumite perioade ale anului. În forma întâlnită toamna și iarna, simptomele se ameliorează, de regulă, primăvara.
Printre manifestările posibile se numără starea de spirit scăzută care persistă, iritabilitatea, dificultățile de concentrare și pierderea interesului pentru lucrurile care înainte aduceau plăcere. Unele persoane dorm mai mult decât de obicei, au un apetit crescut și simt mai des nevoia să consume alimente bogate în carbohidrați.
Aceste manifestări nu înseamnă automat că o persoană suferă de depresie sezonieră. Contează intensitatea simptomelor, durata lor și măsura în care afectează viața de zi cu zi. Totuși, atunci când schimbările sunt persistente, ele nu ar trebui puse pur și simplu pe seama iernii.
Organismul are propriul sistem de reglare a ritmurilor zilnice, cunoscut drept sistem circadian sau ceas biologic intern. Acesta contribuie la stabilirea momentelor în care suntem mai alerți și a celor în care apare somnolența.
Lumina este unul dintre semnalele importante pentru acest sistem. Celulele fotosensibile din retină detectează lumina din mediul înconjurător și transmit informații către ceasul biologic central din creier. În acest fel, organismul își coordonează ritmurile zilnice, inclusiv eliberarea melatoninei, un hormon implicat în reglarea somnului.
Problema poate apărea atunci când expunerea la lumina naturală este redusă. O persoană care pleacă la serviciu înainte de răsărit, petrece aproape toată ziua într-un birou și se întoarce acasă după apus poate avea puține ocazii să beneficieze de lumina zilei.
Mai mult, chiar și într-o zi înnorată, lumina de afară este, în general, mult mai puternică decât iluminatul obișnuit din interiorul clădirilor.
Expunerea redusă la lumină naturală poate contribui la dereglarea ritmului circadian și la schimbările sezoniere ale somnului și dispoziției. Cu toate acestea, mecanismele exacte prin care apare depresia sezonieră nu sunt pe deplin înțelese.
Schimbările de sezon se pot reflecta și în durata somnului. Un studiu din 2025, bazat pe date de monitorizare a somnului colectate de la peste 116.000 de adulți, a constatat că persoanele din emisfera nordică dormeau iarna cu aproximativ 15–20 de minute mai mult decât vara.
Diferența a fost observată chiar și în condițiile în care oamenii aveau acces la iluminat artificial și respectau programe de lucru relativ fixe.
Rezultatul sugerează că ritmul vieții moderne nu elimină complet influența anotimpurilor asupra somnului. Chiar dacă ne trezim la aceeași oră pentru a merge la serviciu, organismul poate răspunde diferit la schimbările de lumină de-a lungul anului.
Totuși, durata mai mare a somnului nu explică singură oboseala resimțită iarna și nici nu înseamnă că toate persoanele au nevoie de mai mult somn în această perioadă.
Legătura dintre trecerea la ora de iarnă și depresie este mai complicată decât pare.
Un studiu realizat în Danemarca a raportat un număr mai mare de internări în spital pentru depresie după schimbarea orei din toamnă. În schimb, un studiu din 2025, realizat în Anglia, a constatat un număr mai mic de evenimente medicale asociate depresiei în săptămâna care a urmat schimbării orei.
Cele două cercetări au analizat rezultate diferite, iar constatările lor nu permit stabilirea unei relații directe de cauzalitate.
Cu alte cuvinte, nu se poate concluziona că trecerea la ora de iarnă provoacă depresie sezonieră. Schimbarea orei are loc într-o perioadă în care zilele devin oricum mai scurte, iar separarea efectelor fiecărui factor este dificilă.
O posibilă explicație pentru unele schimbări de comportament din timpul iernii vine din biologia evolutivă.
Pentru strămoșii noștri care trăiau în regiuni cu climă temperată, anotimpul rece putea însemna temperaturi scăzute și acces mai puțin previzibil la hrană. Căutarea alimentelor în condiții dificile putea presupune riscuri, iar economisirea energiei ar fi putut reprezenta un avantaj.
Pornind de la această idee, cercetătorii au propus ipoteza că unele manifestări ale depresiei sezoniere, precum somnul mai îndelungat, apetitul crescut și tendința de a lua în greutate, ar putea avea legătură cu mecanisme adaptative moștenite.
Este însă o ipoteză, nu o explicație demonstrată. Nu există suficiente motive pentru a afirma că organismul uman își încetinește automat metabolismul atunci când zilele devin mai scurte.
Depresia sezonieră este complexă, iar apariția ei poate implica predispoziția genetică, ritmurile circadiene și condițiile de mediu. Nu toate persoanele reacționează la fel la reducerea luminii naturale și nu toate schimbările de apetit sau de energie indică o problemă medicală.
Există și o întrebare legată de stilul de viață modern: cât de ușor ne putem adapta la anotimpuri atunci când programul de lucru și așteptările privind productivitatea rămân aceleași pe tot parcursul anului, deși oportunitățile de a petrece timp afară se schimbă considerabil?
Există câteva măsuri simple care pot ajuta la menținerea unei rutine și la reducerea efectelor pe care schimbările sezoniere le au asupra stării de bine.
Recomandările Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie (NHS) includ petrecerea timpului în aer liber în timpul zilei, practicarea regulată a exercițiilor fizice și păstrarea unor ore constante de culcare și trezire. Menținerea legăturii cu prietenii și familia poate fi, de asemenea, utilă.
Aceste obiceiuri pot susține starea generală de bine, însă nu înlocuiesc tratamentul atunci când există o depresie sezonieră.
În cazul persoanelor diagnosticate cu tulburare afectivă sezonieră, opțiunile de tratament pot include terapia cognitiv-comportamentală și medicamentele antidepresive. Alegerea tratamentului trebuie făcută în funcție de situația fiecărui pacient și împreună cu un medic.
Terapia cu lumină puternică este o altă opțiune utilizată în cazul depresiei sezoniere. Totuși, dovezile privind eficacitatea acesteia rămân incerte, potrivit Institutului Național pentru Excelență în Sănătate și Îngrijire din Marea Britanie (NICE).
Cercetările asupra unor medicamente au oferit, de asemenea, rezultate care trebuie interpretate cu atenție. Un studiu de mici dimensiuni, care a inclus 37 de pacienți, a sugerat că agomelatina ar putea ameliora simptomele. O analiză Cochrane a constatat că bupropionul ar putea ajuta la prevenirea reapariției depresiei de iarnă la persoanele cu antecedente de astfel de episoade.
Această din urmă constatare se referă la prevenirea recidivelor și nu demonstrează că medicamentul este eficient pentru tratarea unui episod depresiv deja instalat.
Persoanele care se confruntă cu simptome depresive persistente ar trebui să discute cu medicul, în loc să presupună că este vorba doar despre oboseala obișnuită din timpul iernii.
În același timp, accesul mai ușor la activități în aer liber în timpul zilei, inclusiv la locul de muncă, ar putea ajuta oamenii să beneficieze mai mult de lumina naturală.
Pe măsură ce zilele se scurtează, este util să înțelegem că schimbările de energie și dispoziție nu țin întotdeauna de voință sau de motivație. Uneori, ele pot reflecta felul în care organismul răspunde la mediul înconjurător. Iar dacă oboseala, iritabilitatea și lipsa interesului pentru activitățile obișnuite persistă, o cafea în plus nu este neapărat răspunsul de care avem nevoie.
