Cum îți poate fi afectată sănătatea mintală fără să îți dai seama. Avertismentul unui psihiatru

România a trecut la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, iar ceasurile au fost date înapoi cu o oră. Deși această schimbare le oferă oamenilor o oră în plus de somn, organismul nu se adaptează întotdeauna imediat la noul program. Pot apărea oboseală, dificultăți de concentrare și modificări ale dispoziției.

Schimbarea orei de două ori pe an, primăvara și toamna, datează din perioada Primului Război Mondial. Deși la nivelul Uniunii Europene s-a discutat despre renunțarea la acest sistem, statele membre nu au ajuns la un acord care să permită eliminarea schimbărilor sezoniere.

Dar cât de mult ne afectează, în realitate, această modificare? Este vorba despre un mit sau există dovezi științifice care arată că schimbarea orei ne influențează somnul și starea de bine?

Dr. Vincențiu Vancea, medic psihiatru la Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, explică de ce organismul are nevoie de timp pentru a se adapta și ce putem face pentru a trece mai ușor peste această perioadă.

Schimbarea orei nu este un mit. Ce se întâmplă cu organismul

Potrivit medicului psihiatru, există dovezi științifice care arată că modificarea orei poate perturba temporar somnul și ritmul biologic al organismului.

"Nu este un mit. Există dovezi științifice că schimbarea orei poate perturba temporar somnul și ritmul biologic al organismului. Organismul uman funcționează după un ritm circadian, un mecanism biologic intern care reglează alternanța dintre somn și veghe, secreția anumitor hormoni, temperatura corporală și alte procese fiziologice.

Acest ritm este sincronizat în principal prin expunerea la lumină și întuneric. Atunci când modificăm brusc ora oficială, apare o discrepanță între ceasul biologic și programul social.

Efectele sunt mai bine documentate în cazul trecerii la ora de vară, când pierdem o oră. Studiile au identificat modificări ale duratei somnului, somnolență diurnă și anumite riscuri pentru sănătate și siguranță.

Academia Americană de Medicină a Somnului a recomandat chiar renunțarea la schimbările sezoniere ale orei, în favoarea menținerii permanente a orei standard.

Totuși, este important să precizăm că nu toate persoanele sunt afectate în aceeași măsură", spune dr. Vancea.

De ce avem nevoie de timp pentru a ne adapta la ora de iarnă

Deși ceasurile indică imediat noua oră, ceasul biologic nu se modifică în același ritm. Organismul continuă o perioadă să funcționeze după programul cu care era obișnuit.

Diferențele se observă atât la trecerea la ora de vară, cât și la revenirea la ora standard, toamna.

"De exemplu, când trecem la ora de vară, trebuie să ne trezim cu o oră mai devreme în raport cu ritmul anterior. Este posibil ca organismul să nu fie pregătit să adoarmă mai devreme în seara precedentă, ceea ce determină reducerea duratei somnului.

La revenirea la ora standard, toamna, situația este diferită. Câștigăm o oră, dar unele persoane se pot trezi mai devreme decât și-ar dori sau pot resimți modificarea programului de somn.

În ambele situații, organismul trebuie să își resincronizeze ritmul circadian cu noul program", adaugă medicul psihiatru.

Oboseală, somnolență și probleme de concentrare după schimbarea orei

La majoritatea persoanelor sănătoase, efectele schimbării orei sunt ușoare și trecătoare. Totuși, în primele zile pot apărea dificultăți de adormire, treziri mai devreme decât de obicei, somnolență în timpul zilei, oboseală și o capacitate redusă de concentrare.

Perioada de adaptare diferă de la o persoană la alta. Vârsta, programul obișnuit de somn, cronotipul individual, expunerea la lumină și existența unor tulburări de somn pot influența felul în care organismul reacționează.

"Adaptarea poate avea loc în câteva zile, dar există variații individuale. La unele persoane, anumite modificări ale ritmului circadian pot persista mai mult de o săptămână.

Nu există un interval unic de adaptare valabil pentru toată populația. Contează programul obișnuit de somn, vârsta, cronotipul individual, expunerea la lumină și existența unor tulburări de somn.

Persoanele care dorm deja insuficient pot resimți mai puternic efectele schimbării orei", transmite dr. Vincențiu Vancea.

Schimbarea orei poate accentua anxietatea și stările depresive?

Modificările somnului nu se reflectă doar asupra nivelului de energie. Ele pot influența și starea emoțională, în special la persoanele care au deja tulburări anxioase sau depresive.

Medicul psihiatru atrage atenția că schimbarea orei poate contribui la un disconfort temporar, dar nu trebuie considerată automat cauza unei afecțiuni psihice.

"Somnul și reglarea emoțională sunt strâns legate. Un somn insuficient sau fragmentat poate contribui la iritabilitate, dificultăți de concentrare și o toleranță mai redusă la stres.

Persoanele cu tulburări anxioase, depresive sau cu anumite tulburări ale ritmului circadian pot fi mai sensibile la perturbările somnului.

Există studii care au identificat asocieri între schimbările sezoniere ale orei și anumite modificări ale sănătății mintale. Totuși, rezultatele nu sunt uniforme și nu permit concluzia că schimbarea orei provoacă, în mod direct, un episod depresiv sau o tulburare anxioasă.

Din perspectivă clinică, este important să distingem între un disconfort temporar și agravarea unei tulburări psihice preexistente", subliniază dr. Vancea.

Ce putem face pentru a ne adapta mai ușor la schimbarea orei

Câteva obiceiuri simple pot ajuta organismul să își regleze mai ușor ritmul circadian. Medicul recomandă un program de somn regulat, expunere la lumina naturală și evitarea factorilor care pot afecta odihna.

Printre măsurile utile se numără:

• Menținerea unui program regulat de somn. Orele de culcare și de trezire ar trebui să rămână cât mai constante.
• Modificarea treptată a programului de somn. Înaintea trecerii la ora de vară, ora de culcare și cea de trezire pot fi ajustate cu aproximativ 15–20 de minute pe zi, timp de câteva zile.
• Expunerea la lumina naturală dimineața. Lumina ajută la sincronizarea ritmului circadian, mai ales atunci când organismul trebuie să se adapteze la un program mai timpuriu.
• Evitarea cofeinei spre seară. Cafeaua și alte băuturi cu cofeină pot îngreuna adormirea.
• Evitarea meselor foarte abundente înainte de culcare și a activităților stimulante. Acestea pot afecta calitatea somnului.
• Mișcare fizică regulată și un mediu potrivit pentru odihnă. Un dormitor liniștit, întunecat și confortabil poate contribui la un somn mai bun.

De asemenea, persoanele sănătoase nu au nevoie automat de medicamente sau suplimente pentru a se adapta la schimbarea orei.

Când ar trebui să cerem ajutorul unui medic

Dificultățile de somn nu trebuie ignorate atunci când persistă, se agravează sau afectează activitățile de zi cu zi. În anumite situații, simptomele pot indica mai mult decât o simplă perioadă de adaptare.

"Dacă dificultățile de somn persistă, se agravează sau afectează semnificativ funcționarea zilnică, este indicată o evaluare medicală.

Trebuie să acordăm atenție mai ales situațiilor în care insomnia este însoțită de anxietate intensă, dispoziție depresivă persistentă, pierderea interesului pentru activitățile obișnuite sau oboseală care împiedică desfășurarea activităților cotidiene.

Nu este obligatoriu să așteptăm un anumit număr de zile pentru a solicita ajutor, mai ales dacă simptomele sunt severe. La persoanele cu tulburări psihice cunoscute, modificările importante ale somnului pot reprezenta uneori un semnal precoce de destabilizare.

În astfel de situații, consultul medical poate clarifica dacă este vorba despre o dificultate temporară de adaptare, o tulburare de somn sau o problemă de sănătate mintală care necesită tratament", încheie dr. Vincențiu Vancea.