Obiceiul care triplează riscul de moarte

Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Un nou studiu prezentat la Congresul European de Neurologie 2025 trage un semnal de alarmă: persoanele care suferă de coșmaruri frecvente sunt de trei ori mai predispuse să moară înainte de vârsta de 70 de ani comparativ cu cele care nu au astfel de vise tulburătoare.
Cercetarea, condusă de experți de la Imperial College London și Institutul de Cercetare a Demenței din Londra, pune pentru prima dată în evidență frecvența coșmarurilor ca un posibil indicator al longevității reduse.
Mai periculos decât fumatul și obezitatea
Coșmarurile săptămânale s-au dovedit a fi un predictor mai puternic al morții timpurii decât factori deja cunoscuți precum fumatul, dieta dezechilibrată, lipsa activității fizice sau obezitatea. Chiar și coșmarurile lunare au fost asociate cu un proces de îmbătrânire biologică accelerată și o creștere a riscului de deces.
"Această reacție de stres poate fi mai intensă decât orice trăim în starea de veghe", a declarat Dr. Abidemi Otaiku, cercetător în neuroștiințe la Imperial College London, cel care a coordonat studiul, potrivit Daily Mail.
Coșmarurile declanșează răspunsul de tip luptă-sau-fugi. Dr. Otaiku explică faptul că, în timpul somnului, creierul uman nu face diferența între vis și realitate.
"De aceea, coșmarurile ne pot trezi transpirați, gâfâind și cu inima bătând cu putere, pentru că a fost activat răspunsul nostru de tip luptă-sau-fugi", explică dr. Otaiku.
Această activare intensă repetată duce la creșterea nivelului de cortizol, un hormon al stresului strâns legat de îmbătrânirea celulară accelerată. În plus, somnul fragmentat și de proastă calitate afectează capacitatea corpului de a se reface și de a regenera celulele.
Studiu amplu, desfășurat pe aproape două decenii
Analiza s-a bazat pe datele a peste 183.000 de adulți, cu vârste între 26 și 86 de ani, și a aproximativ 2.500 de copii cu vârste între 8 și 10 ani, monitorizați timp de până la 19 ani. Adulții și-au auto-raportat frecvența coșmarurilor la începutul studiului, iar în cazul copiilor, informațiile au fost oferite de părinți.
Rezultatele au fost clare: persoanele care au raportat, în medie, un coșmar pe săptămână pe o perioadă de zece ani au fost de trei ori mai predispuse să moară înainte de 70 de ani comparativ cu cele care nu au avut astfel de episoade. Spre comparație, speranța medie de viață în Anglia este de 78,8 ani pentru bărbați și 82,8 ani pentru femei.
Recomandări pentru prevenirea coșmarurilor
Dr. Otaiku subliniază că există metode simple și accesibile pentru a preveni sau reduce frecvența coșmarurilor.
"Evitarea filmelor înfricoșătoare, menținerea unei igiene bune a somnului, gestionarea stresului și tratarea anxietății sau depresiei pot fi eficiente", a spus cercetătorul.
El mai recomandă terapia de rescriere a imaginilor din vise, o tehnică psihologică care presupune rescrierea și repetarea versiunii mai puțin înspăimântătoare a coșmarului, metodă ce poate fi practicată acasă.
În cazurile severe, în care coșmarurile afectează calitatea vieții, este indicată vizita la un specialist în somn. Un alt tip de terapie eficientă este CBT-I (terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie), care, potrivit studiilor, reduce frecvența coșmarurilor și încetinește îmbătrânirea celulelor cerebrale.
Coșmarurile, nu singurul semn de avertizare: și somnul de prânz poate fi periculos
Un alt studiu, prezentat recent la conferința SLEEP 2025, a scos la iveală că somnul de după-amiază, mai ales frecvent, este asociat cu un risc crescut de moarte prematură cu până la 20%. Cercetarea a inclus peste 86.000 de adulți sănătoși de vârstă mijlocie, iar autorii avertizează că somnolența diurnă ar putea semnala probleme mai profunde: tulburări de somn, demență sau insuficiență cardiacă.
Prof. James Rowley, de la Rush University Medical Center din Chicago, a subliniat importanța întrebărilor adresate de medici pacienților.
"Mesajul-cheie este că, dacă un medic întreabă despre obiceiurile de somn ale unui pacient, ar trebui să întrebe și despre somnul din timpul zilei. Cu alte cuvinte, medicii ar trebui să întrebe: ‘Adormiți în timpul zilei?’", a subliniat prof. James Rowley.
Noile descoperiri pun somnul - și calitatea lui - în centrul sănătății pe termen lung. Nu doar insomnia sau apneea în somn pot influența speranța de viață, ci și aspecte aparent "nevinovate", cum sunt coșmarurile recurente sau somnul de prânz. Gestionarea stresului, igiena somnului și tratamentele psihologice pot deveni aliați esențiali pentru a trăi mai mult și mai bine.
-
Colesterol mare: 4 metode să-l scazi rapid26.08.2025, 11:24
-
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic26.08.2025, 10:30
-
Cele mai nepoliticoase lucruri pe care le poți face în casa altcuiva25.08.2025, 23:45
-
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România25.08.2025, 22:31
-
De ce să nu spargi ouăle de marginea castronului25.08.2025, 21:39
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Primul semn al bolii Parkinson. Apare cu aproape 10 ani înaintea tremorului
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Microplasticele, asociate cu declinul neurologic. Locuitorii din zonele litorale, mai expuși
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Terapia senzorială de 40 Hz, speranță revoluționară pentru pacienții cu Alzheimer
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Traumatismele cerebrale, asociate cu demența. Duc la degradarea vaselor de sânge
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Antidepresivele pot accelera declinul cognitiv la pacienții cu demență
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Îngrijirea paliativă, rol semnificativ după AVC. Crește șansele de recuperare
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.