Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii

Îți amorțesc mâinile sau ai dureri la încheieturi? Poate fi sindromul de tunel carpian, o afecțiune tăcută ce îți schimbă viața.
Sindromul de tunel carpian poate cauza dureri și amorțeli la nivelul mâinilor și încheieturilor, afectând astfel viața de zi cu zi, dar cu tratamentele adecvate, simptomele pot fi ameliorate eficient.
Ce este sindromul tunelului carpian? Când și cum apare
Sindromul tunelului carpian (STC) este o afecțiune frecventă care afectează mâinile și încheieturile mâinilor. Acesta este cauzat de presiunea asupra nervului median, care trece de la antebraț la mână printr-un pasaj îngust în încheietura mâinii numit tunel carpian.
Această afecțiune poate duce la simptome precum durere, amorțeală, furnicături și slăbiciune la nivelul mâinii și încheieturii afectate.
Deși poate afecta pe oricine, unele persoane prezintă un risc mai mare din cauza unor factori specifici. Din fericire, există tratamente eficiente disponibile și, în majoritatea cazurilor, afecțiunea poate fi gestionată cu îngrijire adecvată.
Sindromul tunelului carpian apare atunci când nervul median, care este responsabil de sensibilitatea majorității degetelor și de controlul unora dintre mușchii mâinii, este comprimat sau iritat.
Acest nerv circulă prin tunelul carpian, un pasaj mic format de oase și ligamente la nivelul încheieturii mâinii. Atunci când tunelul se îngustează din cauza unei leziuni, a unei inflamații sau a altor factori, presiunea asupra nervului median crește, ducând la simptomele caracteristice ale sindromului tunelului carpian.
Recunoașterea simptomelor
Simptomele sindromului de tunel carpian se dezvoltă, de obicei, treptat și pot varia în gravitate. Cele mai frecvente semne includ:
-
Amorțeală și furnicături: O senzație de „înțepături de ace” la nivelul degetului mare, arătător, mijlociu și inelar este tipică. Simptomele pot fi mai pronunțate noaptea sau după mișcări repetitive în timpul zilei, cum ar fi tastarea sau utilizarea uneltelor.
-
Durere: Durerea poate apărea la nivelul încheieturii, mâinii sau degetelor și poate fi acută, arzătoare sau dureroasă. Acest disconfort poate radia în sus pe braț.
-
Slăbiciune: Persoanele cu sindromul tunelului carpian se confruntă adesea cu slăbiciune la nivelul mâinii, ceea ce face dificilă prinderea obiectelor sau îndeplinirea sarcinilor care necesită precizie, cum ar fi ținerea unui stilou sau butonarea unei cămăși.
În multe cazuri, oamenii se trezesc scuturându-și mâinile sau ajustându-și postura pentru a atenua disconfortul. În timp, fără tratament, amorțeala poate deveni mai persistentă, iar afecțiunea se poate agrava.
Ce cauzează sindromul tunelului carpian?
Cauza principală a sindromului tunelului carpian este presiunea crescută asupra nervului median. Mai mulți factori pot contribui la această presiune:
-
Mișcări repetitive ale mâinii: Persoanele care efectuează sarcini repetitive, cum ar fi tastarea, utilizarea unui mouse sau lucrul cu unelte electrice, sunt mai susceptibile la sindromul tunelului carpian.
-
Leziuni ale încheieturii mâinii: O fractură sau entorsă a încheieturii mâinii poate îngusta tunelul carpian și poate pune presiune suplimentară pe nerv.
-
Condiții de sănătate: Afecțiuni precum artrita reumatoidă, diabetul, hipotiroidismul și obezitatea pot crește riscul prin umflarea sau afectarea nervilor.
-
Factori anatomici: Unele persoane au în mod natural tuneluri carpiene mai mici, ceea ce le face mai susceptibile de a dezvolta această afecțiune. Femeile, de exemplu, sunt în general mai predispuse la această afecțiune din cauza structurilor lor mai mici ale încheieturii mâinii.
Alți factori, precum sarcina sau menopauza, pot provoca, de asemenea, o retenție temporară de lichide, care poate agrava simptomele sindromului tunelului carpian.
Diagnosticarea sindromului tunelului carpian
Dacă se suspectează sindromul de tunel carpian, un medic va efectua un examen fizic și poate efectua mai multe teste de diagnostic pentru a confirma diagnosticul. Aceste teste pot include:
-
Semnul lui Tinel: Un test în care medicul atinge încheietura mâinii pentru a verifica semnele de iritare a nervilor.
-
Testul lui Phalen: Acesta implică îndoirea încheieturii mâinii pentru a vedea dacă aceasta declanșează simptome de furnicături sau amorțeală.
-
Electromiografia (EMG) și studiile de conducere nervoasă: Aceste teste măsoară activitatea electrică din mușchi și nervi pentru a evalua funcția acestora.
-
Teste de imagistică: Radiografiile sau RMN-urile pot fi utilizate pentru a exclude alte afecțiuni care pot imita simptomele sindromului tunelului carpian.
Opțiuni de tratament pentru sindromul tunelului carpian
Tratamentul pentru sindromul tunelului carpian depinde de gravitatea afecțiunii. În multe cazuri, tratamentele conservatoare (nechirurgicale) pot ameliora simptomele și preveni deteriorarea ulterioară a nervilor.
Tratamente nonchirurgicale
-
Atele pentruîncheietura mâinii: Purtarea unei atele, în special noaptea, ajută la menținerea încheieturii mâinii într-o poziție neutră, reducând presiunea asupra nervului median.
-
Terapie fizică: Un terapeut vă poate ghida prin exerciții concepute pentru a întări și întinde mușchii încheieturii mâinii, îmbunătățind flexibilitatea și reducând presiunea asupra nervului.
-
Medicamente: Analgezicele fără rețetă, cum ar fi medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), pot ajuta la reducerea inflamației și la ameliorarea durerii. În cazurile mai severe, pot fi utilizate injecții cu corticosteroizi pentru a reduce umflarea din jurul nervului median.
-
Modificări ale stilului de viață : Schimbarea mediului de lucru sau ajustarea posturii pentru a evita presiunea prelungită asupra încheieturii mâinii poate ajuta. Luarea de pauze regulate de la sarcinile repetitive este esențială pentru a preveni iritarea suplimentară a nervului.
Intervenția chirurgicală pentru cazurile grave
Dacă tratamentele conservatoare sunt ineficiente, poate fi necesară intervenția chirurgicală de eliberare a tunelului carpian.
Această procedură presupune efectuarea unei incizii în încheietura mâinii pentru a tăia ligamentul care formează acoperișul tunelului carpian. Prin eliberarea acestui ligament, se creează mai mult spațiu, ușurând presiunea asupra nervului median.
Această intervenție chirurgicală se efectuează de obicei în ambulatoriu, iar majoritatea pacienților simt o ameliorare semnificativă odată ce procesul de vindecare este complet.
Prevenirea sindromului de tunel carpian
Deși nu este întotdeauna posibil să preveniți sindromul tunelului carpian, există măsuri pe care le puteți lua pentru a reduce riscul de apariție sau agravare a afecțiunii:
-
Luați pauze: Dacă locul de muncă implică mișcări repetitive ale încheieturii mâinii, luați pauze scurte pentru a vă odihni mâinile și pentru a vă întinde încheieturile în mod regulat.
-
Mențineți o postură adecvată: Asigurați-vă că încheietura mâinii este într-o poziție neutră atunci când tastați sau folosiți unelte și evitați îndoirea excesivă a încheieturii.
-
Utilizați instrumente ergonomice: Utilizarea echipamentelor concepute pentru a reduce tensiunea asupra încheieturii mâinii poate ajuta la prevenirea sindromului tunelului carpian.
-
Rămâneți activi: Exercițiile fizice regulate pot îmbunătăți circulația și pot reduce riscul de afecțiuni care contribuie la sindromul tunelului carpian.
-
-
-
Somnul de frumusețe nu e un mit! Explicația uimitoare a unui neurolog13.09.2025, 17:50
-
-
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
AVC-ul fals, semnal de alarmă pentru demență. Care sunt semnele de alarmă
Primul semn al bolii Parkinson. Apare cu aproape 10 ani înaintea tremorului
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Activitatea cerebrală nocturnă poate prezice revenirea din comă
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Kefirul ar putea preveni boala Alzheimer. Are rol neuroprotector
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.