Studiu: Doar 10 zile de inactivitate pot afecta sănătatea creierului

Vezi și: Exerciții simple de făcut în avion pentru prevenirea cheagurilor de sânge

Un nou studiu arată că inactivitatea fizică pe termen scurt este asociată cu rezistența la insulină și modificări cerebrale timpurii, legate de boala Alzheimer.

Legătura dintre mușchi și sănătatea creierului

Un studiu realizat recent de cercetătorii de la Universitatea din Missouri a descoperit că doar 10 zile de inactivitate fizică pot duce la apariția rezistenței la insulină și la modificări în zona hipocampului – regiunea creierului responsabilă cu memoria și învățarea.

"Am constatat, pentru prima dată, că inactivitatea fizică pe termen scurt duce la rezistență la insulină și la o creștere a producției de specii reactive de oxigen în hipocamp", explică Frank Booth, profesor la Colegiul de Medicină Veterinară al Universității din Missouri, potrivit studiului publicat American Pshysiological Society.

Mai mult, echipa a observat o creștere a markerilor unor proteine cerebrale strâns legate de boala Alzheimer, una dintre cele mai devastatoare boli neurodegenerative, fără leac cunoscut.

Vezi și: Combinația de statine și antibiotice nu previne complicațiile severe în ciroza decompensată

Inactivitatea afectează nu doar corpul, ci și mintea

"Dacă comparăm anii ’40 cu prezentul, speranța de viață a crescut de la aproximativ 65 de ani la peste 75, însă rata diabetului de tip 2 a explodat. Deși trăim mai mult, durata de viață sănătoasă – adică anii fără boli – tinde să scadă după vârsta de 65 de ani. Inactivitatea fizică a fost deja asociată cu rezistența la insulină în corp, iar acum începem să înțelegem mai bine legătura dintre lipsa mișcării și modificările cerebrale", spune Booth.

Cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate - FOTO: Freepik@syda_productions

Booth avertizează că schimbările neurologice asociate cu Alzheimer pot începe cu mult înaintea unui diagnostic oficial.

"Cercetările recente indică faptul că modificările neurologice încep să apară în jurul vârstei de 40-50 de ani, deși diagnosticul oficial vine adesea după 65 de ani. De aceea, este esențial să dezvoltăm obiceiuri sănătoase din timp – creierul nostru ne va mulțumi mai târziu", a adăugat el.

Partea încurajatoare? Nu e nevoie să devii sportiv de performanță pentru a avea beneficii. Booth subliniază că cele mai mari îmbunătățiri apar atunci când oamenii trec de la lipsa totală de activitate la mișcare ocazională.

"Cei care trec de la deloc exercițiu la un minim de mișcare înregistrează cele mai mari beneficii – mai mari decât cei care trec de la mișcare ocazională la exercițiu regulat. Așa că cel mai important pas este pur și simplu să începi", spune el.

Vezi și: Interacțiunea dintre acidul oxalic și gadoliniu, factor declanșator în toxicitatea agenților de contrast RMN

Frank Booth nu este doar un cercetător pasionat, ci și un exemplu viu al mesajului pe care îl transmite. Chiar și la 81 de ani, poate fi găsit adesea alergând pe banda de alergare din biroul său.

"Nu există cineva mai entuziast în ceea ce face decât Frank. Frank este definiția omului care trăiește ceea ce predică – și este în misiune de o viață să încurajeze un stil de viață activ", spune Nathan Kerr, cercetător postdoctoral și fost doctorand sub îndrumarea lui Booth.

Studiul semnat de Frank Booth și Nathan Kerr vine cu un mesaj clar: nu subestima impactul inactivității, chiar și pentru o perioadă scurtă. Mișcarea fizică nu doar că previne boli cronice, dar poate proteja și sănătatea creierului, influențând calitatea vieții la vârsta a treia.