Ceea ce mănânci în timpul sarcinii nu îți influențează doar sănătatea, ci și dezvoltarea sănătoasă a copilului tău, iar evitarea alimentelor procesate poate face o mare...
Sarcina este o perioadă în care nutriția devine o piatră de temelie a sănătății, nu doar pentru mamă, ci și pentru copilul în curs de dezvoltare. În timp ce o dietă echilibrată bogată în nutrienți esențiali este esențială în această perioadă, cercetările emergente pun în lumină riscurile potențiale asociate cu consumul de alimente ultraprocesate în timpul sarcinii și alăptării.
Aceste constatări, împreună cu perspectivele privind cele mai bune practici alimentare pentru persoanele însărcinate, oferă orientări valoroase pentru încurajarea dezvoltării sănătoase a generației următoare.
Alimentele ultraprocesate au devenit un element de bază în multe diete moderne, cu emulgatori - ingrediente utilizate pentru a îmbunătăți textura și a prelungi durata de valabilitate - prezenți într-o gamă largă de produse, cum ar fi sosurile pentru salate, pâinea, înghețata și supele.
Cu toate acestea, cercetări recente au asociat acești aditivi cu deficiențe metabolice, cognitive și psihologice ușoare la descendenții șoarecilor expuși la aceștia în timpul sarcinii și alăptării.
În cadrul studiului, șoarecilor femele li s-a administrat apă care conținea doi emulgatori utilizați frecvent: carboximetilceluloză și polisorbat-80, potrivit scitechdaily.
Studiul a constatat că șoarecii expuși la apă care conține carboximetilceluloză și polisorbat-80, sigure pentru consumul uman, au prezentat perturbări în dezvoltarea circuitelor neuronale la puii lor, afectând reglarea metabolismului.
Aceste constatări subliniază necesitatea de a fi precauți atunci când consumați alimente ultraprocesate, în special în timpul sarcinii.
Deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege modul în care aceste rezultate se aplică la om, studiul subliniază importanța reducerii la minimum a consumului de alimente prelucrate pentru a proteja sănătatea fătului și a copilului.
În timp ce evitarea anumitor alimente este importantă, concentrarea pe o dietă bogată în nutrienți este la fel de crucială. Deficiențele nutriționale pot afecta atât sănătatea mamei, cât și dezvoltarea fătului, ceea ce face esențială includerea anumitor vitamine și minerale în mesele zilnice.
Calciul
Calciul susține dezvoltarea oaselor și a dinților puternici atât la mamă, cât și la făt. Persoanele însărcinate au nevoie de aproximativ 1.300 miligrame de calciu zilnic. Acesta poate fi obținut din produse lactate, lapte vegetal îmbogățit, frunze verzi și migdale. Calciul joacă, de asemenea, un rol în menținerea funcției nervoase sănătoase și a ritmului cardiac adecvat.
Acid folic
Acidul folic este esențial pentru producerea surplusului de sânge necesar în timpul sarcinii și pentru prevenirea defectelor de tub neural la fătul în dezvoltare. Se recomandă un aport zilnic de cel puțin 600 micrograme, care poate fi obținut prin vitamine prenatale și alimente precum lintea, fasolea, fructele citrice și legumele cu frunze verzi.
Fierul
Fierul ajută la producerea de globule roșii și asigură transportul adecvat de oxigen către făt. Persoanele însărcinate au nevoie de 27 miligrame de fier zilnic, sursele incluzând carnea slabă, fasolea, fructele uscate și cerealele integrale. Un deficit de fier poate duce la oboseală și chiar la pofte de substanțe nealimentare, o afecțiune cunoscută sub numele de pica.
DHA și vitamina D
Acidul docosahexaenoic (DHA), un acid gras omega-3, este esențial pentru dezvoltarea creierului și a ochilor. Peștii grași precum somonul și sardinele, precum și ouăle îmbogățite cu omega-3, sunt surse excelente. Vitamina D, pe de altă parte, ajută la absorbția calciului și susține dezvoltarea oaselor și a pielii fătului. Persoanele însărcinate ar trebui să urmărească un aport zilnic de 600 de unități internaționale de vitamina D din surse precum laptele îmbogățit și expunerea moderată la lumina soarelui.
Anumite alimente prezintă riscuri din cauza potențialului lor de a provoca toxiinfecții alimentare, de a introduce toxine dăunătoare sau de a perturba dezvoltarea fătului, potrivit Cleveland Clinic.
Alimente procesate și cu conținut ridicat de mercur
Alimentele ultraprocesate, așa cum s-a subliniat anterior, pot prezenta riscuri din cauza aditivilor pe care îi conțin. În plus, trebuie evitat peștele bogat în mercur, cum ar fi rechinul, peștele-spadă și macroul regal. Mercurul poate afecta dezvoltarea creierului fetal, ducând la consecințe pe termen lung.
Alcoolul și cafeina
Alcoolul este strict interzis în timpul sarcinii, deoarece interferează cu dezvoltarea creierului fetal și a sistemului nervos. Consumul excesiv de cofeină poate restricționa, de asemenea, fluxul sanguin către făt și ar trebui limitat la nu mai mult de 200 de miligrame pe zi, aproximativ echivalentul a două cești mici de cafea.
Alimente crude și insuficient gătite
Ouăle, carnea și peștele crude sau insuficient gătite pot purta bacterii dăunătoare precum listeria și salmonella, care cresc semnificativ riscul de avort spontan și de naștere de copii morți. Brânzeturile moi făcute din lapte nepasteurizat și mezelurile prezintă, de asemenea, riscuri similare și ar trebui evitate.
În plus față de evitarea anumitor alimente, menținerea unei diete echilibrate poate ajuta la ameliorarea disconforturilor comune ale sarcinii, cum ar fi grețurile matinale, constipația și arsurile la stomac.
Grețurile matinale: Consumul de mese mici, bogate în proteine, pe parcursul zilei, împreună cu gustări precum biscuiți sau covrigei, poate ajuta la reducerea greaței.
Constipația: Creșterea aportului de fibre prin cereale integrale, linte și fructe precum zmeura și perele poate promova o digestie sănătoasă.
Arsuri la stomac: Consumul de mese mai mici, evitarea alimentelor picante și menținerea poziției verticale după masă pot reduce disconfortul.
Creșterea gradului de conștientizare cu privire la alimentația sănătoasă în timpul sarcinii
Constatările privind emulgatorii și riscurile lor potențiale pentru urmași subliniază importanța sensibilizării cu privire la impactul alimentației materne.
Deși comoditatea alimentelor ultraprocesate poate fi tentantă, prioritizarea alimentelor integrale și dense în nutrienți poate face o diferență semnificativă în promovarea sănătății mamei și a copilului.
Sarcina este o fereastră critică de oportunitate pentru a pune bazele sănătății pe tot parcursul vieții. Înțelegând riscurile asociate cu anumite alimente și concentrându-se asupra nutrienților esențiali, viitorii părinți pot face alegeri în cunoștință de cauză, în beneficiul generațiilor viitoare.
Drogurile se găsesc pe piața din România la prețuri pentru toate buzunarele. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
Care sunt cauzele comune care provoacă anxietatea, respectiv depresia? Cum ne afectează anxietatea și depresia viața de zi cu zi?
Cum se calculează scorul Apgar la naștere cum influențează nașterea prin cezariană această notă.
Cât și ce mănâncă un bebeluș născut prematur. Cât de important este laptele matern.
Premieră medicală: Un bebeluş american a fost tratat printr-o terapie genică personalizată.
"Acolo e un test al maturității din punct de vedere astrologic. Simți că ți se de lumea peste cap, nu înțelegi ce se mai întâmplă".
Copiii sunt cei mai expuși la efectele nocive ale telefonului mobil. Medicul ORL Codruț Sarafoleanu le atrage atenția părinților.
Consultaţii şi intervenţii gratuite pentru copiii cu malformaţii cardiace - în această săptămână, la Spitalul 'Grigore Alexandrescu'.
