Vezi și: Endometrioza, afecțiunea din ce în ce mai prezentă în rândul tinerelor. Dr. Ciprian Andrei Morariu: Găsim chisturi endometriotice cu dimensiuni și volum crescut
Difteria este o boală infecțioasă acută cauzată de bacteria Corynebacterium diphtheriae. Aceasta afectează în special gâtul și căile respiratorii superioare, dar poate elibera toxine care dăunează inimii, rinichilor și sistemului nervos.
Mihai Craiu, semnal de alarmă
Conf. dr. Mihai Craiu, medic pediatru, trage un semnal de alarmă. Un băiat de 10 ani din Germania, nevaccinat, a murit recent la Berlin după ce s-a îmbolnăvit de difterie în urmă cu trei luni. Potrivit agenției Reuters, acesta nu este un caz izolat: în ultimul an, Germania a înregistrat și alte două decese cauzate de complicațiile bolii, tot în rândul persoanelor nevaccinate.
"ÎNGERUL MORȚII COPIILOR SE ÎNTOARCE. Nu este o glumă sau o metaforă. Este realitatea. De fapt o tragică știre Reuters (link în comentarii). Difteria, supranumită "îngerul morții copiilor prin sufocare" s-a întors. Boala considerată practic absentă din țarile UE lovește din nou.
Un băiat de 10 ani, anterior sănătos DAR nevaccinat, din Germania, a murit la Berlin, acum câteva zile, după ce s-a îmbolnăvit de difterie în urmă cu 3 luni.
În Germania au mai murit de complicații ale difteriei și 2 adulți în ultimul an. Tot nevaccinați. Și nu e un accident izolat. În Africa de Sud anul trecut au fost raportate peste 20 de infecții cu agentul patogen al difteriei (Corynebacterium, tulpini toxigene), din care 5 au murit.
Veți spune că Africa de Sud e departe... Ok", a explicat conf. dr. Mihai Craiu, medic pediatru, pe pagina de Facebook a Spitalului Virtual pentru Copii.
Vezi și: Osteoartita, noi recomandări de tratament. Abordări personalizate pentru gestionarea durerii și îmbunătățirea funcției articulare
Difteria - FOTO: Freepik@zohapk
România, expusă riscului
În România, autoritățile sanitare au tras semnale de alarmă încă din 2019. Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a avertizat asupra reapariției difteriei în regiunile din nordul țării, la granița cu Ucraina, o zonă în care acoperirea vaccinală a scăzut semnificativ în ultimii ani.
În contextul războiului din Ucraina și al fluxului mare de refugiați, riscul de import al bolii nu poate fi neglijat. În plus, în România, rata vaccinării DTP (Diftero-Tetano-Pertussis) a scăzut în ultimii ani sub nivelul de siguranță de 95%, ceea ce favorizează reapariția unor focare.
"Dar Ucraina? Căci aceasta e aproape de noi și milioane de cetățeni ucrainieni au trecut prin țara noastră. Un număr mult mai mic de persoane care au fugit din calea războiului au rămas aici.
Chiar înainte de pandemie, CNSCBT (Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile) avertiza cele 7 județe de la granița cu Ucraina că în această zonă au reapărut cazurile de difterie.
Și în România au existat emoții, dar a fost alarmă falsă. Până să zicem că am scăpat e bine să ne uităm în carnetul de vaccinare al copiilor noștri. Dacă este schema incompletă pentru Diftero-Tetano-Pertussis ar trebui discutat cu medicul de familie despre recuperarea vaccinării.
Nu vreți să știți cum arată 50.000 de decese prin difterie la copil! Căci așa era, în fiecare an, înainte de al 2-lea război mondial, când nu exista vaccinul DTP", a explicat conf. dr. Mihai Craiu, medic pediatru, pe pagina de Facebook a Spitalului Virtual pentru Copii.
Vezi și: Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Difteria, ce este
Difteria este o infecție severă cauzată de bacteria Corynebacterium diphtheriae (și, în unele cazuri, de Corynebacterium ulcerans). Aceasta afectează, în principal, mucoasa gâtului și căile respiratorii superioare, producând o toxină periculoasă care poate deteriora organele interne.
Difteria, simptome
Simptomele variază în funcție de severitatea infecției. În formele ușoare, pacienții pot prezenta doar dureri în gât și febră scăzută. În cazurile grave, apare o membrană densă la nivelul amigdalelor, faringelui sau pe o suprafață extinsă a căilor respiratorii, ceea ce poate duce la dificultăți severe de respirație și umflarea gâtului, cunoscută sub numele de "gât de taur", potrivit Portalul european de informații despre vaccinare.
Difteria cutanată se manifestă prin leziuni ulcerative acoperite de o membrană gri, mai frecvent întâlnite în rândul persoanelor vulnerabile, precum cele fără adăpost sau consumatorii de droguri.
Vezi și: Litiaza urinară, cauze. Conf. dr. Marcian Manu: Factorul genetic este deosebit de important. Deshidratarea, factor principal
Difteria, complicații
Difteria poate avea consecințe grave, chiar și în cazul unui tratament adecvat. Aproximativ 10% dintre pacienții cu forma respiratorie a bolii nu supraviețuiesc. Cel mai mare risc este afectarea inimii, iar toxinele eliberate de bacterie pot provoca leziuni severe ale organelor. De asemenea, pot apărea complicații neurologice, inclusiv paralizia.
Difteria, mod de transmitere
Bacteria se răspândește prin picături respiratorii provenite din tuse sau strănutul unei persoane infectate. Dacă infecția este prezentă la nivel cutanat, transmiterea se poate face prin contact direct cu leziunile. Persoanele netratate pot rămâne contagioase până la patru săptămâni, iar purtătorii asimptomatici pot răspândi boala pe o perioadă și mai lungă.
Printre factorii de risc se numără călătoriile în zone cu incidență ridicată, contactul cu bovine și consumul de produse lactate nepasteurizate.
Persoanele nevaccinate și cele care intră în contact direct cu bolnavi de difterie sunt cele mai vulnerabile.
Vezi și: Testul care îți arată dacă ești predispus la cancer colorectal. Are o precizie de 90%
Difteria, prevenție
Vaccinarea este cea mai eficientă metodă de prevenire. Datorită vaccinării în masă, numărul cazurilor de difterie a scăzut semnificativ la nivel global. Cu toate acestea, dacă rata de acoperire vaccinală scade, riscul reapariției bolii crește.
Difteria, tratament
Difteria poate fi tratată cu antitoxina difterică și antibiotice. De asemenea, persoanele care locuiesc împreună cu un bolnav pot primi tratament preventiv cu antibiotice pentru a reduce riscul de infectare.
