Sindromul copilului scuturat: provoacă leziuni cerebrale permanente, dizabilități pe termen lung și deces

Sindromul bebelușului scuturat, o problemă gravă cu consecințe pe termen lung. Un pediatru analizează tragedia care poate fi prevenită.
Un studiu realizat în 2024 evidențiază consecințele grave ale Sindromului bebelușului scuturat (SBS), o formă severă de abuz asupra copiilor mici, care poate provoca leziuni cerebrale ireversibile și, în unele cazuri, moartea.
Conform cercetătorilor, între 20% și 25% dintre sugarii care suferă de acest sindrom nu supraviețuiesc, iar jumătate dintre cei care supraviețuiesc rămân cu dizabilități pe termen lung, inclusiv probleme cognitive și comportamentale, potrivit Reuters.
Originea și recunoașterea sindromului
Conceptul de Sindrom al bebelușului scuturat a fost introdus în anii 1970 de către John Caffey, un radiolog pediatru, care a asociat leziunile cerebrale permanente și hemoragiile retiniene cu violența aplicată asupra sugarilor prin scuturare.
Caffey a propus o abordare complexă pentru prevenirea acestui tip de abuz, punând accent pe educarea și sprijinirea familiilor, în special a mamelor, care sunt de obicei cei mai accesibili receptori ai mesajelor de prevenție.
De-a lungul anilor, cercetările în domeniu au evoluat semnificativ, iar în 2009 Academia Americană de Pediatrie a recomandat utilizarea termenului „traumatism cranian abuziv” pentru a include și alte forme de agresiune asupra copiilor, dincolo de simpla scuturare.
Totuși, termenul „Sindromul bebelușului scuturat” continuă să fie folosit în scop educativ și preventiv, fiind mai ușor de înțeles de către publicul larg.
Mecanismul și efectele asupra creierului
Bebelușii, cei mai vulnerabili la acest tip de abuz, au mușchii gâtului subdezvoltați și un craniu fragil. Atunci când sunt scuturați violent, vasele mici de sânge din jurul creierului se pot rupe, ducând la hemoragii cerebrale.
În unele cazuri, acest fenomen are loc și la nivelul ochilor, provocând hemoragii retiniene. Leziunile severe pot duce la pierderea conștienței, dificultăți de respirație și chiar deces. De asemenea, pot apărea fracturi osoase și alte semne de traumă.
Diagnosticarea unui copil cu traumatism cranian abuziv necesită evaluarea unei echipe de specialiști pediatri.
De obicei, părinții sau îngrijitorii observă comportamente anormale ale copilului, precum vărsături persistente, convulsii sau stări de inconștiență. Medicii efectuează analize de sânge, radiografii și tomografii computerizate pentru a identifica eventualele leziuni cerebrale și alte semne de traumă.
Factori de risc și prevenție
Cercetările indică faptul că episoadele de plâns intens ale sugarilor sunt un factor declanșator comun pentru acest tip de abuz.
Alte elemente de risc includ izolarea socială, sărăcia, violența domestică și consumul de substanțe. Studiile arată că în perioadele de criză economică, numărul cazurilor de bebeluși scuturați crește, sugerând o legătură directă între stresul social și acest tip de abuz.
Pentru prevenirea sindromului, specialiștii subliniază importanța educării părinților în maternități, prin sesiuni susținute de asistente medicale. Informarea părinților despre nevoile și comportamentele normale ale sugarilor poate contribui la reducerea numărului de cazuri de abuz.
Intervenția autorităților
În Statele Unite, toate cele 50 de state și teritoriile americane impun raportarea suspiciunilor de abuz asupra copiilor către serviciile de protecție a copilului.
Poliția și alte autorități colaborează cu medicii și îngrijitorii pentru a stabili cauza leziunilor copilului și pentru a preveni alte episoade de abuz. În timpul investigațiilor, pot fi descoperite și cauze accidentale ale leziunilor, însă în multe cazuri există dovezi clare de violență intenționată.
Organizații precum Centrul Național pentru Sindromul Bebelușului Scuturat, Academia Americană de Pediatrie și Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor pun la dispoziție resurse pentru prevenirea acestui fenomen tragic. Raportarea cazurilor suspecte poate salva vieți și poate oferi sprijin familiilor aflate în dificultate.
-
Colesterol mare: 4 metode să-l scazi rapid26.08.2025, 11:24
-
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic26.08.2025, 10:30
-
Cele mai nepoliticoase lucruri pe care le poți face în casa altcuiva25.08.2025, 23:45
-
Creștere îngrijorătoare a cazurilor COVID-19 în România25.08.2025, 22:31
-
De ce să nu spargi ouăle de marginea castronului25.08.2025, 21:39
"Sindromul cuibului gol" sau cum sunt afectate mamele după plecarea copiilor de acasă. Lovitură emoțională și sfârșitul perioadei de "mamă"
Cum se dezvoltă fătul în ultimul trimestru de sarcină?
Dezvoltarea fătului în timpul sarcinii este un proces complex și impresionant.
Copiii, prioritate pentru transplantul hepatic. Dr. Laura Bălănescu: Așa este peste tot în lume
Aceștia sunt pacienții care au prioritate în ceea ce privește transplantul hepatic.
Vor fi tot mai mulți adolescenți obezi şi supraponderali
"N-am vorbit cu ai mei două săptămâni, aveam nervi pe ei". Tânără, despre mersul la terapie: A fost incomod să aflu cât bagaj emoțional aveam de la părinți
O tânără ne-a vorbit despre efectele pe care le-a simțit în urma terapiei.
"Am primit această veste groaznică, că e surd!" Mama unui copil cu hipoacuzie, strigăt disperat: Când vor ajunge banii și la copilul meu? Eu pe cine întreb?
Diferența simplă dintre anxietate si depresie. Cum recunoști cele două afecțiuni
Apendicita la copii, ce trebuie să știe părinții. Dr. Laura Bălănescu: Se poate trata cu antibiotic. Condiția estențială este ca diagnosticul să fie pus în timp util
Cancerul de col uterin, prevenție. Raluca Sîmbotin (MSD Romania): Provoacă 350.000 de decese. Sunt prevenibile
"Am decis să vorbesc cu un om din exterior, care nu mă judecă. Eticheta de nebun a omului care merge la psiholog a expirat. Acum e cool! Sunt bine cu mine și cu puținii oameni din jurul meu"
Tipul de demență care provoacă îngrijorare. Avertisment: Își pierd toate abilitățile
Consumul de peşte, corelat cu o personalitate mai sociabilă și mai empatică la copii
Copilul tău mănâncă pește? Un nou studiu arată că micuții care nu consumă pește au această problemă!
Principala diferență între anxietate și depresie. Ce spune anxiosul și ce spune depresivul. Ramona A. Dumitru: Anxietatea se referă la frici, depresia la tristețe
Paracetamol: doza maximă recomandată, când și pentru ce se ia: Poate duce la insuficiență hepatică
Cine e Labubu, de fapt? Copiii noștri sunt în pericol! Avertismentul dur al dr. Mihai Craiu: Vor fi bântuiți!
Cum să te cerți fără să te cerți: 3 reguli de știut. Ultima te va surprinde. Cea mai mare gafă pe care o faci fără să-ți dai seama
Vrei să devii mămică? Află tot ce trebuie să știi despre fertilitate!
Sarcina și nașterea reprezintă unele dintre cele mai frumoase momente din viața unei femei.
De ce te simți singur. Semnul pe care ți-l dă corpul. Cauza care provoacă sentimentul de singurătate. Radu Leca: Atunci intră în joc singurătatea
De ce apare sentimentul de singurătate și de ce mulți se consideră singuri atunci când trec prin anxietate sau depresie.
Panencefalita sclerozantă subacută, boala gravă la care vă supuneți copiii. Dr. Simin Aysel Florescu: E de netratat așa ceva! Apare la 8 - 10 ani de la infecție
Trauma dumping: când poveștile altora te afectează. Fenomenul online de tip "Storytime" te poate distruge emoțional
De ce răcim iarna. Conf. dr. Mihai Craiu: Virusul gripal intră prin nas. Alte virusuri sunt de vreme caldă
De ce răcim iarna chiar dacă ne îmbrăcăm corespunzător. Cum se transmit, de fapt, virusurile.
De ce a fost inventat vibratorul, de fapt. Ce boală trata
Primul pas pentru îndepărtarea anxietății și depresiei. Ramona A. Dumitru: Dacă faci asta ești în afara pericolului cu potențial distructiv și 100% toxic
Sfaturi de auto-ajutor pentru tinerii și oamenii care trec prin anxietate și depresie.