"Sindromul cuibului gol" sau cum sunt afectate mamele după plecarea copiilor de acasă. Lovitură emoțională și sfârșitul perioadei de "mamă"
"Sindromul cuibului gol" sau cum sunt afectate femeile după plecarea copiilor de acasă. Ce spun studiile despre această tranziție emoțională a mamelor.
Plecarea copiilor din casă, moment cunoscut sub numele de ”sindromul cuibului gol”, reprezintă o etapă majoră în viața multor femei, marcând sfârșitul unei perioade dominante de responsabilitățile parentale și începutul unei noi tranziții.
Deși acest fenomen poate fi perceput de unele femei ca o oportunitate de auto-descoperire și eliberare de rutină, pentru altele, sindromul cuibului gol poate genera sentimente puternice de tristețe, goliciune și anxietate.
Dar ce anume provoacă de fapt această reacție emoțională și cum poate fi ea gestionată? Specialiștii au detaliat în mai multe studii ce spune știința despre sindromul cuibului gol la femei, impactul psihologic și cum poate fi transformat într-o etapă pozitivă a vieții.
Ce este sindromul cuibului gol?
Sindromul cuibului gol se referă la sentimentele de tristețe, anxietate și pierdere resimțite de părinți, în special de mame, după ce copiii lor au plecat de acasă, de obicei pentru a merge la facultate, pentru a se muta singuri sau pentru a începe propria viață de adult. Deși nu este o afecțiune psihologică în sine, poate avea un impact semnificativ asupra sănătății mentale și emoționale.
Un studiu publicat în Journal of Family Issues a arătat că femeile tind să fie mai afectate de sindromul cuibului gol decât bărbații, deoarece mamele, în general, dezvoltă o legătură emoțională mai profundă și un sentiment de identitate puternic legat de rolul de îngrijitor. Această legătură face ca momentul plecării copiilor să fie resimțit cu mai multă intensitate, provocând o serie de emoții dificile.
Cauzele emoționale ale sindromului cuibului gol
Pentru multe femei, rolul de mamă devine central în viața lor, iar plecarea copiilor reprezintă o reuptură bruscă de acest rol. În timp ce copiii se adaptează la viața lor nouă și independentă, mamele se pot confrunta cu întrebări legate de propria identitate și valoare personală. Acest proces poate fi agravat și de alți factori precum schimbările hormonale.
Femeile care expserimentează sindromul cuibului gol de multe ori se află în perioada de perimenopauză sau menopauză, ceea ce înseamnă că trec și prin schimbări hormonale semnificative. Aceste schimbări pot amplifica sentimentele de depresie, anxietate și iritabilitate.
Conform unui studiu publicat în Menopause International, menopauza și sindromul cuibului gol sunt adesea corelate, ceea ce sugerează că femeile care trec prin ambele etape în același timp sunt mai susceptibile de a resimți efecte psihologice negative mai intense.
Multe femei își dedică o mare parte din viața lor creșterii copiilor, iar acest rol devine central pentru identitatea lor. Când copiii pleacă, acestea se pot confrunta cu un sentiment acut de pierdere a scopului. Un studiu din Journal of Marriage and Family a demonstrat că femeile care nu au dezvoltat alte interese sau activități semnificative în afara rolului de mamă sunt mai vulnerabile la depresie după plecarea copiilor.
Schimbările în dinamica relației de cuplu este un alt factor. După plecarea copiilor, unele femei descoperă că relația cu partenerul lor s-a schimbat sau că s-au distanțat în timpul anilor de creștere a copiilor. Aceasta poate adăuga un strat suplimentar de stres emoțional în perioada de adaptare la sindromul cuibului gol.
Impactul psihologic și social
Consecințele psihologice ale sindromului cuibului gol pot varia de la femeie la femeie, dar cele mai frecvent raportate simptome includ depresia, anxietatea, tristețea profundă și un sentiment de gol interior. Cercetările sugerează că acest sindrom poate afecta mai ales femeile care s-au concentrat exclusiv pe rolul de mamă și nu au avut o carieră activă sau alte interese personale în afara vieții de familie.
Un studiu publicat în Developmental Psychology a descoperit că femeile care au investit timp în menținerea relațiilor sociale, au avut cariere sau hobbyuri au experimentat mai puține simptome asociate sindromului cuibului gol. De asemenea, femeile care și-au păstrat legăturile sociale și activitățile de auto-îngrijire au raportat o mai bună sănătate mentală și emoțională în această perioadă.
Cum poate fi gestionat sindromul cuibului gol?
Deși sindromul cuibului gol poate fi o perioadă dificilă, există strategii care pot ajuta femeile să depășească aceste emoții și să redescopere noi oportunități în viața lor. Printre acestea se numără dezvoltarea intereselor personale, consolidarea relațiilor sociale, comunicarea cu partenerul, dar și terapia și consilierea.
Sindromul cuibului gol reprezintă o provocare emoțională semnificativă pentru multe femei, însă această tranziție poate fi văzută și ca o oportunitate de creștere personală. Studiile sugerează că femeile care își dezvoltă interese personale, mențin relații sociale și caută sprijin psihologic atunci când este necesar au șanse mai mari să treacă prin această etapă cu succes și să redescopere noi aspecte ale vieții lor.
-
-
Nerăbdarea poate fi genetică și legată de peste 200 de afecțiuni27.11.2025, 11:14
-
Primul vaccin împotriva cancerului pulmonar intră în teste27.11.2025, 10:05
-
-
Creierul este "preconfigurat" pentru a gândi și a înțelege lumea26.11.2025, 21:25
Un bebeluș în vârstă de o lună, în stop cardio-respirator, a murit. Părinții au spus că ar fi fost constipat
România, pe locul 16 din 36 de țări în clasamentul privind bunăstarea copiilor. Ţările de Jos şi Danemarca, pe primele locuri
EXCLUSIV "Dependența reflectă un conflict interior". Radu Țincu, mesaj pentru și despre drogați: Trebuie să știe că e posibil să fie mai proști decât cei care nu consumă
Penjemine, vaporii de canabis care păcălesc părinții și profesorii. Mulți tineri le inhalează fără să fie depistați
Ce sunt „penjaminele”? Acești vapori câștigă popularitate în rândul tinerilor.
EXCLUSIV Consumatorii de droguri ”sunt niște carcase ambulante, zombi”. Dr. Radu Țincu: Societatea va fi alcătuită din persoane disfuncționale
Vârsta consumatorilor de substanțe psihoactive a scăzut la 9-10 ani. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
EXCLUSIV HMPV, ce trebuie să știi. Conf. dr. Mihai Craiu: Nu e nimic scăpat de sub control. Acesta e mesajul
EXCLUSIV "Am decis să vorbesc cu un om din exterior, care nu mă judecă. Eticheta de nebun a omului care merge la psiholog a expirat. Acum e cool! Sunt bine cu mine și cu puținii oameni din jurul meu"
EXCLUSIV Investigația esențială pentru nou-născuți. Alice Popa: Lucrurile acestea nu sunt deloc ușoare
Această investigație este esențială în cazul nou-născuților. De acest lucru depinde dezvoltarea creierului lor.
EXCLUSIV Cauza care provoacă nașterea prematură. Dr. Cornelia Preda: Mi se pare interesant și e o chestie istorică. Normal că nu poți să duci la termen
Care sunt cauzele care provoacă nașterile premature și de ce au loc nașterile premature. Ce a dezvăluit un medic din Grecia.
EXCLUSIV Boala extrem de contagioasă. Care este primul semn. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Are o transmitere respiratorie, inclusiv contactul cu câini și pisici
Această boală este extrem de contagioasă. Se transmite pe calea aerului, și chiar, și de la câini și pisici.
EXCLUSIV "Când tatăl meu a aflat că merg la psihiatru, a fost revoltat: Ce să caute fiica lui acolo?! Ce, e nebună?! Numai nebunii merg la psihiatru!"
Semnele că ai nevoie de terapie. Daniela Simulescu: O să ai un șoculeț. Nu e că ai luat-o razna sau că trebuie să mergi la un popă
EXCLUSIV Drogurile, la prețuri pentru toate buzunarele. Dr. Radu Țincu: Sunt foarte ieftine, 7-8-10 lei o doză. Bombe chimice care explodează creierul
Drogurile se găsesc pe piața din România la prețuri pentru toate buzunarele. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
Consultaţii şi intervenţii gratuite pentru copiii cu malformaţii cardiace, la Spitalul "Grigore Alexandrescu"
Consultaţii şi intervenţii gratuite pentru copiii cu malformaţii cardiace - în această săptămână, la Spitalul 'Grigore Alexandrescu'.
Sindromul copilului scuturat: provoacă leziuni cerebrale permanente, dizabilități pe termen lung și deces
Sindromul bebelușului scuturat, o problemă gravă cu consecințe pe termen lung. Un pediatru analizează tragedia care poate fi prevenită.
"Infertilitatea nu înseamnă doar FIV!" Dr. Alice Barbu: Sfatul meu ar fi să se grăbească! Timpul e cel mai mare dușman al nostru
Consultații gratuite la SANADOR. Primul pas spre a deveni părinți. Dr. Alice Barbu: "Sfatul meu ar fi să se grăbească!"
Vrei să devii mămică? Află tot ce trebuie să știi despre fertilitate!
Sarcina și nașterea reprezintă unele dintre cele mai frumoase momente din viața unei femei.
EXCLUSIV Apendicita la copii, ce trebuie să știe părinții. Dr. Laura Bălănescu: Se poate trata cu antibiotic. Condiția estențială este ca diagnosticul să fie pus în timp util
EXCLUSIV "Lipsa de educație și scăderea drastică a inteligenței au propulsat poporul român pe un loc fruntaș la tot ceea ce înseamnă un popor ce nu simte nimic pentru nimeni"
De ce s-a pus eticheta de nebun dacă ai anxietate sau depresie? Psihologul Ramona A. Dumitru explică.
Un psiholog rupe tăcerea despre autism: Oricare dintre noi am fi putut fi în acest scenariu. Nu este o alegere
EXCLUSIV Cum schimbi gândirea părinților și bunicilor despre psiholog. Radu Leca: Familia poate fi un sabotor. Psihologul e considerat incapabil. E primul ce te ajută să-ți faci curățenie în minte și suflet
Medic epidemiolog: Copilul nevaccinat reprezintă un risc pentru sine şi cei din jur
EXCLUSIV "N-am vorbit cu ai mei două săptămâni, aveam nervi pe ei". Tânără, despre mersul la terapie: A fost incomod să aflu cât bagaj emoțional aveam de la părinți
O tânără ne-a vorbit despre efectele pe care le-a simțit în urma terapiei.
