"Sindromul cuibului gol" sau cum sunt afectate mamele după plecarea copiilor de acasă. Lovitură emoțională și sfârșitul perioadei de "mamă"
"Sindromul cuibului gol" sau cum sunt afectate femeile după plecarea copiilor de acasă. Ce spun studiile despre această tranziție emoțională a mamelor.
Plecarea copiilor din casă, moment cunoscut sub numele de ”sindromul cuibului gol”, reprezintă o etapă majoră în viața multor femei, marcând sfârșitul unei perioade dominante de responsabilitățile parentale și începutul unei noi tranziții.
Deși acest fenomen poate fi perceput de unele femei ca o oportunitate de auto-descoperire și eliberare de rutină, pentru altele, sindromul cuibului gol poate genera sentimente puternice de tristețe, goliciune și anxietate.
Dar ce anume provoacă de fapt această reacție emoțională și cum poate fi ea gestionată? Specialiștii au detaliat în mai multe studii ce spune știința despre sindromul cuibului gol la femei, impactul psihologic și cum poate fi transformat într-o etapă pozitivă a vieții.
Ce este sindromul cuibului gol?
Sindromul cuibului gol se referă la sentimentele de tristețe, anxietate și pierdere resimțite de părinți, în special de mame, după ce copiii lor au plecat de acasă, de obicei pentru a merge la facultate, pentru a se muta singuri sau pentru a începe propria viață de adult. Deși nu este o afecțiune psihologică în sine, poate avea un impact semnificativ asupra sănătății mentale și emoționale.
Un studiu publicat în Journal of Family Issues a arătat că femeile tind să fie mai afectate de sindromul cuibului gol decât bărbații, deoarece mamele, în general, dezvoltă o legătură emoțională mai profundă și un sentiment de identitate puternic legat de rolul de îngrijitor. Această legătură face ca momentul plecării copiilor să fie resimțit cu mai multă intensitate, provocând o serie de emoții dificile.
Cauzele emoționale ale sindromului cuibului gol
Pentru multe femei, rolul de mamă devine central în viața lor, iar plecarea copiilor reprezintă o reuptură bruscă de acest rol. În timp ce copiii se adaptează la viața lor nouă și independentă, mamele se pot confrunta cu întrebări legate de propria identitate și valoare personală. Acest proces poate fi agravat și de alți factori precum schimbările hormonale.
Femeile care expserimentează sindromul cuibului gol de multe ori se află în perioada de perimenopauză sau menopauză, ceea ce înseamnă că trec și prin schimbări hormonale semnificative. Aceste schimbări pot amplifica sentimentele de depresie, anxietate și iritabilitate.
Conform unui studiu publicat în Menopause International, menopauza și sindromul cuibului gol sunt adesea corelate, ceea ce sugerează că femeile care trec prin ambele etape în același timp sunt mai susceptibile de a resimți efecte psihologice negative mai intense.
Multe femei își dedică o mare parte din viața lor creșterii copiilor, iar acest rol devine central pentru identitatea lor. Când copiii pleacă, acestea se pot confrunta cu un sentiment acut de pierdere a scopului. Un studiu din Journal of Marriage and Family a demonstrat că femeile care nu au dezvoltat alte interese sau activități semnificative în afara rolului de mamă sunt mai vulnerabile la depresie după plecarea copiilor.
Schimbările în dinamica relației de cuplu este un alt factor. După plecarea copiilor, unele femei descoperă că relația cu partenerul lor s-a schimbat sau că s-au distanțat în timpul anilor de creștere a copiilor. Aceasta poate adăuga un strat suplimentar de stres emoțional în perioada de adaptare la sindromul cuibului gol.
Impactul psihologic și social
Consecințele psihologice ale sindromului cuibului gol pot varia de la femeie la femeie, dar cele mai frecvent raportate simptome includ depresia, anxietatea, tristețea profundă și un sentiment de gol interior. Cercetările sugerează că acest sindrom poate afecta mai ales femeile care s-au concentrat exclusiv pe rolul de mamă și nu au avut o carieră activă sau alte interese personale în afara vieții de familie.
Un studiu publicat în Developmental Psychology a descoperit că femeile care au investit timp în menținerea relațiilor sociale, au avut cariere sau hobbyuri au experimentat mai puține simptome asociate sindromului cuibului gol. De asemenea, femeile care și-au păstrat legăturile sociale și activitățile de auto-îngrijire au raportat o mai bună sănătate mentală și emoțională în această perioadă.
Cum poate fi gestionat sindromul cuibului gol?
Deși sindromul cuibului gol poate fi o perioadă dificilă, există strategii care pot ajuta femeile să depășească aceste emoții și să redescopere noi oportunități în viața lor. Printre acestea se numără dezvoltarea intereselor personale, consolidarea relațiilor sociale, comunicarea cu partenerul, dar și terapia și consilierea.
Sindromul cuibului gol reprezintă o provocare emoțională semnificativă pentru multe femei, însă această tranziție poate fi văzută și ca o oportunitate de creștere personală. Studiile sugerează că femeile care își dezvoltă interese personale, mențin relații sociale și caută sprijin psihologic atunci când este necesar au șanse mai mari să treacă prin această etapă cu succes și să redescopere noi aspecte ale vieții lor.
-
-
Sofia Vicoveanca, internată de urgență după un infarct miocardic11.01.2026, 16:38
-
-
-
Cum gestionezi anxietatea pe termen scurt și pe termen lung11.01.2026, 13:43
Screening gratuit pentru displazia de șold la bebeluși, organizat de Spitalul de Copii Grigore Alexandrescu
Păduchii de cap sunt din ce în ce mai greu de eliminat. Iată cum să scapi de ei
Diabetul gestațional poate cauza probleme grave. Riscurile ascunse la care sunt expuse mamele
Diabetul în timpul sarcinii poate cauza probleme grave mai târziu. Mamele au nevoie de un screening adecvat după naștere.
EXCLUSIV Diferența simplă dintre anxietate si depresie. Cum recunoști cele două afecțiuni
Difteria revine în Europa. Un copil de 10 ani a murit în Germania. Conf. dr. Mihai Craiu: Îngerul morții copiilor se întoarce! Nu este o glumă
Alimentația sănătoasă în prevenirea obezității infantile. De ce este important să construim obiceiuri alimentare corecte de la o vârstă fragedă
O șefă DSP trage un semnal de alarmă cu privire la tendinţa părinţilor de a evita vaccinarea copiilor
Semnal de alarmă cu privire la tendinţa părinţilor de evitare a vaccinării copiilor.
Expunerea copiilor sub 6 ani la ecrane ar trebui interzisă: "Nu răspund nevoilor copiilor. Nu le mai dezvoltă creierul"
Expunerea copiilor sub 6 ani la ecrane ar trebui interzisă, recomandă cinci societăţi ştiinţifice franceze.
EXCLUSIV Dezinformarea părinților condamnă copiii la suferință: Ne gândim la soluții extreme. Lucrurile astea sunt prea grave ca să fie lăsate la decizia unor părinți care trăiesc într-o lume paralelă
EXCLUSIV Drogurile, la prețuri pentru toate buzunarele. Dr. Radu Țincu: Sunt foarte ieftine, 7-8-10 lei o doză. Bombe chimice care explodează creierul
Drogurile se găsesc pe piața din România la prețuri pentru toate buzunarele. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
Care este diferența dintre spermă și lichidul seminal? Ce nu ți-a spus nimeni despre ejaculare
EXCLUSIV Investigația esențială pentru nou-născuți. Alice Popa: Lucrurile acestea nu sunt deloc ușoare
Această investigație este esențială în cazul nou-născuților. De acest lucru depinde dezvoltarea creierului lor.
EXCLUSIV Principala cauză a anxietății și depresiei. Ramona A. Dumitru: Cei mai predispuși la această tulburare sunt bătrânii
Care sunt cauzele comune care provoacă anxietatea, respectiv depresia? Cum ne afectează anxietatea și depresia viața de zi cu zi?
EXCLUSIV Implantul Cohlear, ce trebuie să știi. Alice Popa: Se confruntă cu anumite probleme
Care sunt barierele de care se lovesc părinții ai căror copii au nevoie de un implant Cohlear.
România, pe locul 16 din 36 de țări în clasamentul privind bunăstarea copiilor. Ţările de Jos şi Danemarca, pe primele locuri
Cum se dezvoltă fătul în ultimul trimestru de sarcină?
Dezvoltarea fătului în timpul sarcinii este un proces complex și impresionant.
Vor fi tot mai mulți adolescenți obezi şi supraponderali
Un psiholog rupe tăcerea despre autism: Oricare dintre noi am fi putut fi în acest scenariu. Nu este o alegere
Ingredientul comun din alimentele procesate care afectează copilul în sarcină
Consumul de peşte, corelat cu o personalitate mai sociabilă și mai empatică la copii
Copilul tău mănâncă pește? Un nou studiu arată că micuții care nu consumă pește au această problemă!
EXCLUSIV Apendicita la copii, ce trebuie să știe părinții. Dr. Laura Bălănescu: Se poate trata cu antibiotic. Condiția estențială este ca diagnosticul să fie pus în timp util
Stresul din timpul sarcinii afectează creierul fătului
Un nou studiu arată că stresul din timpul sarcinii afectează creierul fătului.
