Medic epidemiolog: Copilul nevaccinat reprezintă un risc pentru sine şi cei din jur

Judeţul Vrancea se confruntă cu una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare la nivel naţional, iar reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Vrancea atrag atenţia că un copil nevaccinat poate reprezenta un pericol atât pentru sine, cât şi pentru persoanele vulnerabile din jurul său.

"În contextul unei creşteri a numărului de cazuri de rujeolă, rubeolă şi oreion, un copil nevaccinat poate reprezenta un pericol nu doar pentru sine, ci şi pentru femeile gravide, persoanele cu boli cronice sau vârstnicii din anturajul său. Lanţul epidemiologic poate fi întrerupt prin vaccinarea la timp, iar rujeola, rubeola şi oreionul sunt boli care pot fi prevenite eficient astfel", a declarat, pentru Agerpres, medicul epidemiolog din cadrul DSP Vrancea, Janina Lazăr.

Potrivit medicului epidemiolog, reticenţa faţă de vaccinare are la bază atât condiţii socio-economice, cât şi percepţii greşite privind siguranţa vaccinurilor.

"Am constatat că în comunităţile cu venituri reduse, unde accesul la servicii medicale este limitat, se pot corecta aceste inegalităţi prin vaccinarea la domiciliu a copiilor. Totodată, în rândul familiilor cu venituri mai mari şi acces la informaţii, persistă ideea amânării vaccinării, considerând că copilul este 'prea mic'. Acest comportament creşte riscul de îmbolnăvire şi de transmitere a bolii către alte persoane vulnerabile", a precizat specialistul DSP Vrancea.

În Vrancea, campaniile de informare şi vaccinare sunt susţinute de personalul medical şi medicii de familie, care, potrivit DSP, au un rol esenţial în educarea părinţilor şi în transmiterea informaţiilor corecte privind beneficiile şi posibilele reacţii postvaccinale.

"Un părinte informat este un părinte care poate lua o decizie corectă. Reacţiile adverse minore, precum durerea locală sau febra uşoară, sunt fenomene aşteptate, tranzitorii şi uşor de gestionat. Ceea ce este cu adevărat periculos este dezinformarea răspândită de grupurile antivacciniste, care erodează încrederea publicului în măsurile de prevenţie", a adăugat medicul.

Autorităţile sanitare atrag atenţia asupra importanţei respectării calendarului naţional de vaccinare şi fac apel la părinţi să se informeze din surse oficiale şi să colaboreze cu medicii de familie pentru protejarea sănătăţii copiilor şi a comunităţii.

România se confruntă cu o creştere semnificativă a cazurilor de rujeolă, iar Vrancea nu face excepţie de la acest trend, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în rândul copiilor nevaccinaţi cu vârste între unu şi patru ani, în judeţ fiind raportat şi un caz de deces al unui copil de opt ani care a dezvoltat o complicaţie rară, dar gravă, în urma infecţiei cu virusul rujeolic.

Potrivit unui comunicat al Fundaţiei Friedrich Ebert România, numărul cazurilor de rujeolă a crescut, în perioada februarie 2024 - ianuarie 2025, la nivel european, iar România se află în centrul acestei tendinţe, raportând 85% dintre cele înregistrate în regiune. Astfel, comparativ cu media europeană de 71 de cazuri la un milion de locuitori, România se confruntă cu 1.447 de cazuri de rujeolă la un milion de locuitori.

Acoperirea vaccinală cu prima doză de ROR în România este de 78% la nivel naţional, în timp ce pentru a doua doză acoperirea este de 62%. Printre judeţele cu cele mai scăzute rate de vaccinare se numără Arad (31%), Satu Mare (40%), Suceava (44%), Neamţ (46%), Alba (48%), Argeş (48%) şi Vrancea (49%).