MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Un nou studiu arată că stresul din timpul sarcinii afectează creierul fătului.
O echipă de cercetători israelieni a descoperit că stresul resimţit de mame în timpul sarcinii poate să afecteze creierul fătului, transmite agenţia Xinhua, care citează un anunţ de luni al Universităţii Ebraice din Ierusalim. Această descoperire ar putea deschide calea către noi tratamente sau intervenţii care să contribuie la dezvoltarea sănătoasă a copiilor după naştere, au remarcat cercetătorii, potrivit Agerpres.
Studiul, publicat în jurnalul ştiinţific Molecular Psychiatry, a demonstrat că stresul matern din timpul sarcinii poate "reprograma" anumite căi moleculare esenţiale din corpul fătului, în special la nivelul sistemului colinergic - o reţea de celule nervoase responsabile de reglarea răspunsurilor la stres şi inflamaţiei.
Cercetătorii au analizat probe de sânge de la 120 de nou-născuţi şi de la mamele lor, prelevate la naştere, concentrându-şi atenţia asupra moleculelor mici de ARN cunoscute sub numele de fragmente de ARNt (tRF), multe dintre acestea provenind din ADN mitocondrial. Aceste molecule joacă un rol esenţial în reglarea funcţiilor celulare şi a răspunsului la stres.
Studiul a relevat, de asemenea, diferenţe majore între nou-născuţii de sex masculin şi cei de sex feminin. Aceştia din urmă au prezentat o reducere accentuată a unor tRF specifice, numite ColinotRF, implicate în producţia de acetilcolină - o substanţă chimică din creier esenţială pentru memorie şi imunitate. Pe de altă parte, nou-născuţii de sex masculin au prezentat niveluri ridicate ale unei enzime (AChE) care descompune acetilcolina, sugerând o capacitate diminuată de a gestiona stresul.
Cu ajutorul instrumentelor de învăţare automată, cercetătorii au putut determina cu o precizie de 95% dacă nou-născuţii de sex feminin au fost expuşi stresului matern în timpul sarcinii, pe baza profilurilor ARN.
Prin această descoperire poate fi aflat motivul pentru care copiii expuşi la stres în uter prezintă un risc mai mare de probleme de sănătate mintală sau de dezvoltare mai târziu în viaţă.
Cercetătorii au declarat că aceste constatări ar putea creşte nivelul de conştientizare asupra stresului în timpul sarcinii şi ar putea conduce, de asemenea, la o mai bună îngrijire acordată gravidelor afectate de stres, chiar şi în lipsa unui diagnostic oficial de anxietate sau depresie.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Aceștia sunt pacienții care au prioritate în ceea ce privește transplantul hepatic.
Vârsta consumatorilor de substanțe psihoactive a scăzut la 9-10 ani. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
Sindromul bebelușului scuturat, o problemă gravă cu consecințe pe termen lung. Un pediatru analizează tragedia care poate fi prevenită.
Premieră medicală: Un bebeluş american a fost tratat printr-o terapie genică personalizată.
Sfaturi de auto-ajutor pentru tinerii și oamenii care trec prin anxietate și depresie.
Care sunt cauzele care provoacă nașterile premature și de ce au loc nașterile premature. Ce a dezvăluit un medic din Grecia.
Copiii sunt predispuși la o serie de infecții contagioase frecvente pe care le numim boli ale copilăriei.
Tipurile de bullying și efectele lor pe termen lung. Diferența între bullying-ul fizic, verbal, emoțional și cyberbullying.
"Acolo e un test al maturității din punct de vedere astrologic. Simți că ți se de lumea peste cap, nu înțelegi ce se mai întâmplă".