Diabetul în timpul sarcinii poate cauza probleme grave mai târziu. Mamele au nevoie de un screening adecvat după naștere.
Un număr tot mai mare de femei dezvoltă niveluri ridicate de zahăr în sânge în timpul sarcinii, o afecțiune cunoscută sub numele de diabet gestațional. De obicei, această problemă se rezolvă după naștere, însă efectele sale asupra sănătății pe termen lung nu trebuie neglijate.
Diabetul gestațional nu se încheie odată cu nașterea. Riscurile pe termen lung, inclusiv diabetul de tip 2, bolile de inimă și depresia, necesită o monitorizare atentă și îngrijire continuă.
Diabetul gestațional este cea mai frecventă tulburare metabolică în timpul sarcinii, afectând una din șapte femei la nivel global.
Potrivit Reuters, această afecțiune crește riscul de complicații atât pentru mamă, cât și pentru copil. Printre problemele asociate se numără hipertensiunea arterială, nașterea unui copil cu o greutate mare (ceea ce poate duce la complicații în timpul nașterii vaginale) și o rată mai mare a nașterilor prin cezariană.
Diabetul gestațional poate avea un impact semnificativ asupra sănătății mentale a mamei, crescând riscul de depresie și anxietate.
Studiile arată că femeile care au avut diabet gestațional sunt de zece ori mai predispuse să dezvolte diabet de tip 2 și de două ori mai predispuse să sufere de afecțiuni cardiovasculare, cum ar fi bolile de inimă, în anii următori.
În plus, aceste femei pot fi mai vulnerabile la probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia postpartum. Riscul este și mai mare în cazul celor care au avut anterior diabet gestațional sau care aparțin unor grupuri etnice non-europene.
Având în vedere riscurile semnificative, este esențial ca femeile care au avut diabet gestațional să beneficieze de îngrijire medicală adecvată după naștere. Aceasta ar trebui să includă:
- Screening regulat pentru nivelurile de zahăr din sânge, probleme cardiovasculare și sănătate mintală
- Consiliere privind dieta și exercițiile fizice pentru a preveni complicațiile ulterioare
- Sprijin pentru alăptare, deoarece femeile cu diabet gestațional pot întâmpina dificultăți în producerea laptelui și au rate mai mici de alăptare. Mai mult, alăptarea poate reduce riscul de progresie către diabetul de tip 2.
Recomandările internaționale sugerează că screeningul pentru diabet ar trebui efectuat în termen de trei luni după naștere pentru a detecta eventualele probleme cât mai devreme. Cu toate acestea, studiile arată că doar jumătate dintre femeile afectate fac aceste teste în primele șase luni după naștere.
Din păcate, multe femei care au avut diabet gestațional se confruntă cu un deficit de îngrijire după naștere. Un studiu britanic din 2018 a constatat că nivelul de îngrijire pentru aceste femei scade brusc după naștere, lăsându-le să se simtă abandonate de sistemul medical.
Un alt studiu din Noua Zeelandă, realizat în 2024, a arătat că mamele care au avut diabet gestațional simțeau nevoia de mai mult sprijin medical chiar și la cinci ani după naștere. Deși inițial cercetarea s-a concentrat pe sănătatea copiilor expuși la diabet gestațional, concluziile sugerează că și îngrijirea femeilor ar putea fi îmbunătățită.
Pentru a oferi o îngrijire mai bună femeilor cu antecedente de diabet gestațional, experții recomandă o serie de măsuri, printre care:
- Reamintirea programărilor medicale pentru teste de screening
- Combinarea testelor de diabet cu vizitele medicale pentru bebeluși, pentru a crește rata de participare
- Monitorizarea sănătății mintale și screening pentru depresie postpartum
- Consiliere medicală despre riscurile pe termen lung și importanța menținerii unui stil de viață sănătos
În prezent, ghidurile clinice internaționale oferă recomandări pentru monitorizarea sănătății acestor femei, dar nu includ suficiente strategii pentru a le asigura accesul la îngrijire continuă. De exemplu, prea puține ghiduri sugerează soluții pentru creșterea ratei de screening după naștere.
O aplicaţie de monitorizare şi informare medicală a gravidelor şi mamelor cu copii sub 1 an a fost lansată la Palatul Parlamentului.
Copiii sunt predispuși la o serie de infecții contagioase frecvente pe care le numim boli ale copilăriei.
Vârsta consumatorilor de substanțe psihoactive a scăzut la 9-10 ani. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
Diferențele dintre atacul de panică și infarct. Cum le recunoaștem și cum acționăm corect.
De ce apare sentimentul de singurătate și de ce mulți se consideră singuri atunci când trec prin anxietate sau depresie.
Ce sunt „penjaminele”? Acești vapori câștigă popularitate în rândul tinerilor.
Dezvoltarea fătului în timpul sarcinii este un proces complex și impresionant.
De ce s-a pus eticheta de nebun dacă ai anxietate sau depresie? Psihologul Ramona A. Dumitru explică.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
