Managerul Spitalului Județean Suceava, Florin Filip, a explicat la Digi24 că, în opinia sa, în ce privește subiectul celor 13 decese anunțate luni seara de Grupul de Comunicare Strateică ar fi o „problemă de comunicare. „Părerea mea e că acolo e o problemă de comunicare, noi în fiecare zi raportăm la DSP Suceava situația deceselor. Voi reveni cu un comunicat privind decesele din ultimele 24 de ore. Este posibil, din ce am citit în presă, ca cele 13 decese să nu fi fost în cursul zilei de ieri, ci să fie acumulate în ultimele zile.
De ce a apărut cifra asta deodată sau legată de o singură zi, am înțeles din comunicatul INSP că sunt cifre raportate la ei în 30 martie, de aici și acea emoție legată de faptul că ar fi părut că sunt decese în 24 de ore”, a declarat Florin Filip.
El a spus că testările se fac la DSP Suceava, iar determinările la centrul din Iasi care are o capacitate limitată de procesare a analizelor, care este suprasolicitat acum.
„Am cerut să instalăm un aparat care să ajungă la spital care să poată face testare acolo, se află la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava pe un proiect de cercetare, face obiectul unui contract de colaborare între universitate și Spitalul Județean Suceava pentru creșterea vitezei de determinare a acestor probe.
Ieri a fost o decizie a MS publicată în Monitorul Oficial, care menționează acreditarea laboratorului de biologie moleculară de la Suceava”, potrivit managerului.
În perioada 22-29 martie la Suceava au fost înregistrare 22 de decese, din care 9 au fost raportate și au fost comunicate public, a precizat luni seară Grupul pentru Comunicare Strategică.
Spitalul din Suceava a fost închis în data de 25 martie timp de 48 de ore, iar decesele au fost în rândul pacienților acestui spital. Managerul a a arătat că nu au date cu privire la momentul în care au fst pelevate probe pentru persoanele decedate, adcă dacă au fost prelevate înainte sau după deces.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Acesta este unul din cele mai eficiente tratamente împotriva COVID. Tratamentul se administrează în primele zile de la debutul bolii.
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Comisia Europeană a semnat cu Moderna un contract pe 4 ani pentru vaccinurile anti-COVID-19.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Probleme pulmonare ascunse au fost descoperite la copiii cu long-COVID.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.