„S-a schimbat boala, din punctul meu de vedere. La cazurile care au forme de evoluție severă – pentru că și aici avem o parte din pacienții care sunt infectați care au această evoluție – ajung să dezvolte forme brutal de violente, cu necesar crescut de oxigen”, a spus medicul Beatrice Mahler.
Ea a explicat diferența dintre actualele forme grave și cele întâlnite la debutul pandemiei.
„Sunt foarte puțini pacienți care au acest tip de evoluție în momentul în care simptomatologia apare. Anul trecut aveam un tablou: debutul bolii, după 6-7 zile pacientul avea evoluție către formă critică, acel procent de 5%. În acest moment avem o categorie de pacienți care ajung să stea acasă până în ziua a 12-a, a 13-a, care au saturații normale la domiciliu și care ajung la finalul perioadei, când le scade saturația și se simt rău, să vină la spital și care au nevoie de o concentrație foarte mare de oxigen și admisie extrem de rapidă spre o soluție de ventilație.
Și sunt mulți, avem între 8 și 10 pacienți pe care îi îngrijim pe secție împreună cu medicul de terapie intensivă, situație pe care nu am avut-o anul trecut”, a spus ea.
Mahler a adăugat că pacienții fac și complicații diferite față de cele întâlnite anul trecut.
„Sunt extrem de importante complicațiile trombotice și multiple. Anul trecut aveam insuficiențe renale, aveam insuficiența respiratorie, dar complicațiile trombotice nu erau atât de multe în secție. Acum avem pacienți care aparent au evoluție bună, transmiți familiei că merge bine, că în câteva zile s-ar putea să meargă acasă și la un moment familia primește un telefon că a decedat și nu înțelege ce se întâmplă. Așa se întâmplă când pacientul face brusc un tromboembolism pumonar. Cu toate manevrele pe care încerci să le faci, moartea este iminentă”, a spus medicul la Digi 24.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
COVID există încă și reprezintă un risc pentru persoanele vulnerabile. Care sunt simptomele în 2025? Și cât timp durează?
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Cazurile de COVID-19 sunt în continuă creștere. Medicii se așteaptă ca săptămâna viitoare numărul noilor cazuri să fie de 1000 pe zi.
Ce trebuie să știi dacă faci COVID-19 în această vară.
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
COVID-19 mai are o complicație. Aceasta afectează capacitatea creierului.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
China publică o cartă albă în care exclude posibilitatea ca Wuhan să fie originea "naturală" a virusului SARS-CoV-2.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Un nou vaccin anti-COVID va fi disponibil pentru persoanele care doresc să se vaccineze pentru prima dată.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Ministrul Alexandru Rafila a făcut declarații despre vaccinuri și reacțiile adverse. Ce arată rata RAPI despre reacțiile adverse post-COVID.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.