Culoarea ochilor este un caracter poligenic și este determinat îndeosebi de cantitatea și de tipul de pigmenți prezenți în irisul ochiului, partea colorată a ochilor. Cu cât ai mai mult pigment, cu atât ochii tăi vor fi mai "întunecați".
Majoritatea oamenilor au ochii căprui. Următoarele culori cele mai frecvente sunt albastru și gri, iar verde este cea mai rară culoare.
Pe lângă faptul că ne dă culoarea ochilor, melanina ne protejează de soare. Ochii luminoși sunt mult mai sensibili la razele nocive ale soarelui decât ochii mai întunecați, deoarece au mai puțin pigment.
Dacă cei doi părinți au ochii căprui/cafenii, probabilitatea ca ochii copiilor lor să aibă culoarea cafenie este de peste 70%;
Dacă unul dintre cei doi părinți are ochii căprui / cafenii cu două alele „cafenii”, probabilitatea ca ochii copilului lor să fie cafenii este aproape sigură;
Dacă unul dintre cei doi părinți are ochii căprui / cafenii cu o alelă recesivă „albastră” și dacă celălalt părinte are ochii albaștri, probabilitatea ca ochii copilului să fie cafenii este de 50%;
Dacă cei doi părinți au ochii albaștri, copilul va avea ochii albaștri; în practică, însă, culoarea ochilor este un caracter complex. Probabilitatea ca un copil a unor părinți cu ochii albaștri să nu aibă ochii albaștri este de circa 10%.
1. Oamenii cu ochi căprui sau negri sunt mai predispuși să aibă cataractă
Un studiu din 2000, publicat în Jurnalul American de Oftalmologie, a constatat că persoanele cu ochi căprui sau negri prezintă un risc de 1,5 până la 2,5 ori mai mare de cataractă.
2. Vitiligo este mai frecvent în rândul persoanelor cu ochi căprui
O revizuire din 2012 a cercetărilor privind vitiligo a constatat că boala autoimună, care provoacă acele pete albe pe piele, a fost mai puțin frecventă la persoanele cu ochi albaștri. Dintre cei aproape 3.000 de pacienți cu vitiligo - care erau toți caucazieni - implicați în cercetare, 27% aveau ochi albaștri, 30% aveau ochi verzi și 43% aveau ochi căprui.
Cercetătorii au descoperit că variațiile a două gene particulare, TYR și OCA2, care joacă un rol în culoarea albastră a ochilor, scad, de asemenea, riscul de vitiligo, spune autorul studiului, Richard A. Spritz, director al programelor de genomică de la Universitatea de Medicină din Colorado.
3. Melanomul este mai frecvent la persoanele cu ochi albaștri
Din punct de vedere genetic, „melanomul și vitiligo arată ca fiind contrare”, spune Spritz. Aceleași variații pe care le-am văzut ca protectoare pentru vitiligo au crescut riscul de melanom.
Care ar putea fi explicația: vitiligo este o boală autoimună, ceea ce înseamnă că răspunsul nostru imunitar natural ne atacă în mod greșit propriile corpuri. Activitatea excesivă a acestui răspuns ar putea fi ceea ce îi face pe oamenii cu ochi căprui mai sensibili la vitiligo - și ceea ce combate melanomul, spune el.
4. Endometrioza afectează femeile cu ochii de culoare deschisă, gena acestei maladii fiind aceeași care determină culoarea ochilor.
5. Degenerarea maculară afectează mai mult persoanele cu ochi deschiși la culoare.
Umflăturile de pe pleoape ar putea fi semn de cancer, dar și al altor boli. Iată ce îți transmit ochii despre starea ta de sănătate.
Aceasta poate fi o complicație care rezultă ca urmare a operației de cataractă. Poate duce la leziuni de vedere permanente.
Ce se întâmplă dacă te uiți în soare. Cum să eviți problemele oculare provocate de lumina puternică.
Două afecțiuni cu impact major pot provoca spargerea vaselor de sânge din ochi. Când e cazul să te alarmezi.
7 obiceiuri pe care le ai și înrăutățesc vederea. Ce recomandă experții pentru prevenirea bolilor oculare.
Schimbările în stilul de viață pot reduce riscul de cataractă și pot îmbunătăți sănătatea ochilor pe termen lung.
Boala care îți poate afecta vederea fără să știi. Apare între 29 și 59 de ani.
Ce boli poți avea dacă ți se zbate ochiul. De ce trebuie să mergi la oftalmolog.
Schimbările de vedere pot fi un semn subtil al demenței. Iată la ce să fii atent.
Vederea încețoșată, adesea cauzată de uscăciunea ochilor, alergii sau oboseala ecranului, poate fi ameliorată prin mai multe modalități.
Acesta este un efect negativ major pe care hipertensiunea arterială îl are. Face ravagii în organism.
Această afecțiune poate prezice apariția demenței cu 12 ani înainte de debutul primelor simptome.