Zborul spre destinația visată se poate transforma, într-o fracțiune de secundă, într-un coșmar medical greu de imaginat.
Nu este vorba despre turbulențe sau defecțiuni tehnice, ci despre barosinuzită. Barosinuzita reprezintă inflamația sinusurilor paranazale provocată de diferențele bruște de presiune dintre mediul exterior și cavitatea sinusală.
De cele mai multe ori, această problemă apare din cauza unei presiuni negative care se creează atunci când organismul nu se poate adapta rapid la schimbările de altitudine.
Oricine se expune la variații ale presiunii atmosferice se află în categoria de risc. Cele mai frecvente situații care declanșează barotrauma sinusurilor includ:
Manifestările clinice variază în funcție de severitatea traumei. În cazurile ușoare, pacienții resimt o presiune moderată sau durere la nivelul sinusurilor după revenirea la nivelul mării. De asemenea, pot apărea congestia nazală accentuată și episoade ocazionale de epistaxis (sângerare nazală).
În formele severe, simptomele devin invalidante:
Examenul computer tomograf (CT) reprezintă standardul de aur pentru evaluarea barosinuzitei. Imaginile obținute în plan coronal și axial oferă detalii precise despre starea sinusurilor. Deși radiografiile simple ajută la localizarea inflamației, ele nu oferă aceeași acuratețe.
Pe de altă parte, rezonanța magnetică (RMN) este utilă pentru diferențierea maselor sinusale, însă acest test nu redă detaliile osoase necesare pentru o planificare chirurgicală corectă și necesită un timp mai lung de execuție.
Cea mai simplă metodă de ameliorare a simptomelor este revenirea la altitudinea unde acestea au apărut inițial sau, în cazul scafandrilor, revenirea la suprafață. Utilizarea agenților topici decongestionanți ajută la eliberarea căilor nazale înainte de o coborâre graduală către nivelul solului.
Terapia medicală urmărește trei obiective clare:
Dacă tratamentul conservator eșuează, se intervine chirurgical. Chirurgia endoscopică sinusală a înlocuit treptat metodele convenționale, deoarece oferă o rată de succes mult mai mare și permite pacientului să revină rapid la activitățile zilnice.
Conform studiilor recente, afecțiunea se împarte în trei categorii principale:
Acest truc simplu te scapă de sforăitul din timpul nopții. Îl faci pe timpul zilei și are efect noaptea.
Această afecțiune ignorată, adesea atribuită îmbătrânirii, crește riscul de a dezvolta boala Parkinson cu 57%.
Află mai multe despre metodele de tratament ale amigdalitei și când este cazul unei intervenții chirurgicale.
Ceara de ureche protejează urechea internă, dar acumularea excesivă poate cauza probleme și necesită o igienă adecvată.
Poziția de somn care favorizează sforăitul și apneea în somn. Care e cea mai bună poziție de dormit ca să nu mai sforăi.
Această tulburare de somn extrem de frecventă poate provoca AVC. Are o legătură semnificativă asupra sistemului cardiovascular.
Acest semn banal poate fi un indicator al cancerului sau al hipertensiunii arteriale.
Această terapie reduce mortalitatea din cauze cardiovasculare. Are efecte multiple, în special în timpul somnului.