Ce spune Bolojan despre salariile din sănătate după noua lege a salarizării. Ce le transmite premierul interimar angajaților din sistemul medical.
Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis un mesaj după greva din sistemul sanitar, cerându-și scuze pacienților afectați de protest.
Totodată, șeful Executivului a explicat că reforma salarizării va fi însoțită de modificări importante ale modului în care sunt finanțate spitalele, cu accent pe serviciile medicale oferite pacienților.
La finalul ședinței de Guvern, Ilie Bolojan și-a început declarația printr-un mesaj adresat pacienților și personalului medical.
"Legat de grevă, în primul rând îmi cer scuze tuturor pacienților pentru disconfortul pe care astăzi l-au avut ca urmare a acestei greve. Îi asigur de tot respectul meu pe medici, pe asistenți, pe infirmiere, pe toți cei care lucrează din greu în sectorul de sănătate. În același timp, consider că această grevă s-a bazat pe minciună și pe dezinformare, legat în primul rând de ceea ce s-ar întâmpla dacă legea salarizării ar fi adoptată", a declarat premierul.
Ilie Bolojan a respins informațiile potrivit cărora noua lege a salarizării ar diminua veniturile angajaților din sistemul public și a afirmat că reforma urmărește eliminarea inechităților salariale.
"Precizez încă o dată că, dacă această lege ar fi adoptată, niciun salariu din sectorul public, niciun câștig din sectorul public nu va scădea, așa cum au fost date toate asigurările atât de către miniștrii de resort, cât și de către ministrul Muncii. Dimpotrivă, ca urmare a corectării unor inechități, o bună parte dintre salarii ar trebui să crească", a spus acesta.
Premierul a subliniat însă că eventualele majorări salariale trebuie corelate cu posibilitățile economiei.
"Aceste creșteri salariale nu pot fi făcute pe bază de împrumuturi, ci trebuie realizate atât cât permite capacitatea de plată a economiei românești, astfel încât să nu ne întoarcem în punctul din care am plecat și, în anii următori, să avem salarii predictibile, salarii echitabile în sectorul public și în sectorul privat din România și să avem un echilibru bugetar absolut necesar pentru a construi pe baze sănătoase", a afirmat Bolojan.
Premierul a explicat că legea salarizării unitare ar impune și o reformă a modului în care funcționează spitalele publice.
"Legea salarizării unitare, dacă ar fi adoptată în sectorul de sănătate, va aduce însă și niște provocări pe care nu trebuie să le ocolim. Astăzi avem un sistem de salarizare care nu se bazează în principal pe plata serviciilor medicale pe care spitalele le prestează către pacienți, așa cum ar fi normal, pacientul trebuind să fie în centrul sistemului", a declarat acesta.
Potrivit premierului, în prezent cea mai mare parte a fondurilor destinate salariilor provine din alocări directe și nu din plata serviciilor medicale.
"În prezent, cea mai mare parte a cheltuielilor spitalelor este acoperită prin alocări directe de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar două treimi din salariile achitate în sectorul public de sănătate vin prin alocări directe și nu prin plata unor servicii prestate către pacienți", a explicat Bolojan.
Șeful Guvernului consideră că actualul sistem nu stimulează adaptarea serviciilor medicale la nevoile reale ale pacienților.
"Ca atare, managerii spitalelor nu au o presiune suficientă să adapteze oferta spitalelor, dimensiunea secțiilor și tipul acestora la nevoile pacienților, având asigurată cea mai mare parte a fondurilor. Acest lucru înseamnă distorsiuni majore în sectorul de sănătate și înseamnă sume care se cheltuiesc din ceea ce ne putem permite într-o manieră care nu este eficientă și care nu rezolvă nici problemele pacienților, dar nici nu creează condiții mai bune pentru cei care lucrează în sectorul de sănătate", a spus premierul.
Ilie Bolojan a precizat că, după adoptarea legii salarizării, tarifele pentru serviciile medicale vor trebui recalculate, astfel încât să acopere costurile reale ale spitalelor.
"Odată ce legea salarizării ar fi adoptată, vor trebui recalculate tarifele pentru cazurile pe care spitalele le rezolvă, la un nivel mult mai mare decât cel de astăzi, care nu acoperă costurile acestor servicii. În acest fel, funcționarea spitalelor în anii următori ar trebui să se facă pe baza serviciilor prestate către pacienți, iar fiecare caz rezolvat să aducă o sumă din care să fie suportate salariile personalului medical și toate celelalte cheltuieli", a explicat acesta.
Premierul a avertizat că spitalele care nu răspund nevoilor comunității vor trebui să își reorganizeze activitatea.
"Spitalele care au adresabilitate, care răspund nevoilor cetățenilor din zonele unde funcționează, vor avea cazuri, vor avea pacienți și totul va fi în regulă. În schimb, spitalele care astăzi se bazează doar pe aceste transferuri vor trebui să își regândească oferta, să își readapteze secțiile, numărul de angajați și specializările pe care le oferă, astfel încât să nu avem secții subdimensionate sau neutilizate în centre universitare și în reședințe de județ și secții cu un grad foarte mic de ocupare în multe alte spitale", a declarat Ilie Bolojan.
În încheiere, premierul a oferit exemplul îngrijirilor paliative, domeniu în care consideră că există o nevoie mai mare decât capacitatea actuală a sistemului.
"Practic, așa cum se vede din gradul de ocupare, acestea nu răspund nevoilor populației. Am mai dat un exemplu: am putea avea un număr dublu de paturi de paliație, dar în loc să avem un număr mult mai mare care să rezolve problemele cetățenilor, avem secții care nu au adresabilitate și, prin urmare, nu răspund nevoilor populației", a concluzionat premierul interimar Ilie Bolojan.