Reforma sistemului de sănătate rămâne una dintre cele mai sensibile teme din spațiul public românesc. Într-un context marcat de birocrație, timpi mari de așteptare și nemulțumiri legitime ale pacienților, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate avertizează asupra riscurilor unor soluții aparent atractive, dar periculoase pe termen lung.
Conf. dr. Horațiu Moldovan subliniază că reforma reală nu înseamnă "spargerea monopolului CNAS", ci crearea unei autonomii reale a asigurărilor de sănătate și folosirea corectă a banilor în interesul pacienților.
"Nimeni nu contestă nevoia de reformă. Pacienții se confruntă zilnic cu birocrație și servicii uneori sub standardele europene. Întrebarea esențială nu este dacă reformăm sistemul, ci cum o facem, fără a pune în pericol accesul egal la servicii medicale", transmite președintele CNAS, prof. dr. Horațiu Moldovan, pe pagina sa de Facebook.
Sistemul actual are un avantaj major: un pachet de bază relativ uniform pentru toți cetățenii, indiferent de venit, vârstă sau stare de sănătate. Principiul solidarității rămâne fundamental, iar fondul social garantează accesul universal la servicii medicale esențiale.
Prima observație majoră vizează ideea administrării private a fondului social de sănătate. O astfel de măsură ar transmite mesajul că statul român nu mai poate gestiona politici sociale fundamentale, deși realitatea contrazice această percepție.
"Statul român plătește pensii, administrează sistemul public de pensii și asigură servicii medicale de bază. Nu ne aflăm într-un colaps instituțional care să justifice abandonarea rolului statului în sănătate", arată Horațiu Moldovan.
În acest context, spargerea fondului social de sănătate nu poate reprezenta o soluție legitimă, la fel cum nu se justifică fragmentarea sistemului public de pensii.
A doua observație esențială se referă la locul real al concurenței. Aceasta nu trebuie să apară în zona fondului social de bază, ci în cea a asigurărilor complementare de sănătate.
Fondul social trebuie să rămână universal și solidar. Concurența își are locul firesc prin polițe complementare, servicii suplimentare și pachete extinse, care nu afectează accesul de bază al pacienților la tratament.
Introducerea mai multor case de asigurări, inclusiv private, este prezentată adesea drept o soluție pentru eficiență și libertate de alegere. Experiența altor state arată însă riscuri clare: selecția pacienților, creșterea costurilor administrative și apariția unui sistem de sănătate cu două viteze.
"Interesul economic al asigurătorilor duce, în mod natural, la atragerea pacienților tineri și sănătoși și la evitarea cazurilor costisitoare. Fără mecanisme solide de compensare, pacienții vulnerabili ajung într-un sistem public subfinanțat", avertizează președintele CNAS.
Sistemul de sănătate din România se confruntă cu dificultăți reale:
Aceste probleme nu provin din existența unei singure case de asigurări, ci din ani de management deficitar, digitalizare slabă și control disproporționat. Potrivit conducerii CNAS, pași importanți au fost deja făcuți în ultimele luni pentru corectarea acestor disfuncționalități.
Deși CNAS este autonomă în teorie, în practică nu își poate stabili propria politică de contractare a serviciilor medicale. Deciziile țin cont, de multe ori, de prioritățile Ministerului Sănătății, nu de nevoile reale ale pacienților.
"CNAS ajunge să finanțeze menținerea artificială a unor structuri spitalicești neperformante, în loc să direcționeze fonduri către servicii moderne, prevenție sau ambulatoriul de specialitate", afirmă Horațiu Moldovan.
O reformă autentică ar presupune:
Modelul francez demonstrează că un singur asigurător social poate coexista cu asigurări complementare eficiente, fără a sacrifica solidaritatea. Pentru România, această direcție rămâne mai sigură și mai realistă decât fragmentarea fondului social.
"Adevărata reformă nu înseamnă înlocuirea CNAS, ci transformarea ei într-o instituție autonomă, eficientă și orientată către pacient", concluzionează conf. dr. Horațiu Moldovan.