Sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România trece printr-o etapă critică de reconfigurare financiară și structurală. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), conf. dr. Horațiu Moldovan, a prezentat o radiografie a sistemului în cadrul Aspen Healthcare Summit.
Acesta a evidențiat dezechilibrele majore dintre numărul de contributori și cel al beneficiarilor, dar și planurile de urgență pentru sustenabilitatea spitalelor și accesul pacienților la tratamente.
Conform conducerii CNAS, misiunea instituției este să reprezinte interesele asiguratului, însă acest obiectiv depinde direct de balanța dintre sumele colectate și cele cheltuite. România deține un model de asigurări sociale extrem de generos, însă gestionarea lui a întâmpinat obstacole majore din cauza unui raport disproporționat între plătitori și beneficiari.
Majorarea numărului de contribuabili la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) de la 6 milioane la peste 10 milioane a adus un aport de 8 miliarde de lei, fapt care acoperă aproape integral deficitul înregistrat în urmă cu un an.
"Menirea CNAS este aceea de principal reprezentant al asiguratului și pentru a putea face lucrul acesta este nevoie de un echilibru între ceea ce se cheltuie și ceea ce se colectează. Avem un sistem de asigurări sociale de sănătate pe care americanii și-l doresc de la prima lor Constituție.
Și-au dorit două lucruri, unul dintre ele fiind un sistem social de asigurări de sănătate și nu au reușit să îl facă până astăzi. Noi îl avem, dar am ajuns într-un punct în care trebuie să îl perfecționăm.
Anul trecut, împreună cu Ministerul Sănătății am făcut un lucru care nu a fost prea popular. Pentru că am constatat că balanța dintre venituri și cheltuieli era una total nepotrivită, 11 mld. lei era deficitul bugetar al FNUASS în momentul în care am preluat conducerea CNAS, și aveam puțin peste 6 milioane de plătitori și peste 20 de milioane de beneficiari asigurați și neasigurați.
Primul lucru pe care l-a făcut Guvernul a fost să echilibreze această balanță și astăzi avem peste 10 milioane de contribuabili la FNUASS, ceea ce înseamnă un aport de peste 8 mld. lei, adică aproape am ajuns la acel deficit pe care îl aveam în urmă cu un an. Este pentru prima dată când bugetul CNAS, teoretic, pe hârtie, se poate bucura până la sfârșitul acestui an de un echilibru, chiar un ușor excedent.
Niciodată nu putem vorbi de un excedent real la CNAS, pentru că avem niște medicamente care stau la "semafor" pentru a intra pe lista medicamentelor compensate și gratuite. Întotdeauna avem programe noi de sănătate, întotdeauna avem pacienți de tratat”, a explicat conf. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, în cadrul Aspen Healthcare Summit
O problemă cronică a sistemului românesc este alocarea fondurilor cu precădere către sectorul spitalicesc, în detrimentul prevenției și al medicinei de familie. Din bugetul total de peste 80 de miliarde de lei, spitalele absorb 34 de miliarde de lei. Strategia CNAS prevede mutarea accentului spre ambulatoriile de specialitate pentru a asigura stabilitatea pe termen lung.
În plus, noua perioadă de contractare aduce reguli stricte pentru spitale. Instituțiile medicale au obligația să raporteze costurile reale ale serviciilor, sub sancțiunea blocajelor financiare. Totodată, se urmărește eliminarea barierelor care împiedică pacienții să acceseze programele curative în spitalele private.
"Sunt două lucruri care trebuie să fie făcute și indiferent de cum va arăta viitorul guvernamental, sunt două teme majore pe sănătate din perspectiva finanțării serviciilor medicale și anume spitalele și medicamentele. În ceea ce privește spitalele, aici înseamnă un termen bugetar de 34 mld lei din puțin peste 80 este foarte mult.
Discutasem despre piramida serviciilor de sănătate și nu este normal ca la baza piramidei să se regăsească spitalele din perspectiva cheltuielilor. Treptat, trebuie să facem trecerea către ambulatoriile de specialitate și medicina de familie.
Sunt lucrurile care vor asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului. Includerea influențelor salariale pe caz ponderat este una dintre măsurile propuse, dar nu s-a întrunit un consens și această măsură a fost abandonată sau temporizată. Am reușit să găsim o soluție echitabilă astfel încât atât sistemul public cât și cel privat (spitalele -n.r.) să poată să găsească o modalitate corectă de conviețuire în zona serviciilor spitalicești.
Acest proiect de ordonanță de urgență nu poate fi promovat de Guvern. Voi propune și voi milita ca includerea influențelor salariale să devină o prioritate. Dacă nu vom face aces lucru, vom stimula un management pasiv al spitalelor, al unora dintre spitale", a explicat conf. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, în cadrul Aspen Healthcare Summit.
"Analiza pe care o vom prezenta în curând vizavi de cheltuirea fondurilor de la FNUASS de către spitalele publice va arăta că "omul sfințește locul" și va arăta că există o preocupare adecvată din partea managementului spitalului de a-și dimensiona corect structurile spitalului, adaptat la nevoile reale de servicii de sănătate a populației, acolo lucrurile merg bine.
În celelalte zone e nevoie de ajustări, de corelări cu ceea ce are nevoie populația din zona respectivă. Sunt multe dezechilibre și anomalii cu care sistemul spitalicesc trebuie să se confrunte. Începând cu noua contractare, pe zona de spitale, care va putea să fie pusă în practică în cel mult 2 luni, pentru spitale vom cere spitalelor să ne raporteze care sunt cheltuielile reale, astfel încât să știm cât costă în mod real serviciile spitalicești pe care le plătim.
Dacă nu vom face lucrul acesta, noi ne vom face că plătim, iar spitalele se vor face că muncesc", a explicat conf. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, în cadrul Aspen Healthcare Summit.
"În ceea ce privește zona spitalicească vreau să clarific un aspect referitor la programele de sănătate curativă. Există o prevedere în Legea Sănătății care spune că spitalul privat poate intra în contract cu CNAS pe programele curative, doar dacă este depășită capacitatea sistemului public.
Poate că Parlamentul se va gândi să elimine acest articol, astfel încât și pentru programele de sănătate, pacientul să poată să opteze fie pentru sistemul public, fie pentru cel privat. Pentru noi contează ca asiguratul să fie asigurat din punct de vedere al serviciilor medicale, indiferent că este la public sau privat", a explicat conf. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, în cadrul Aspen Healthcare Summit.