Cardiologul a menţionat, totodată. că trecerea la ora de vară poate fi lipsită de efecte majore asupra sănătăţii dacă sunt respectate câteva reguli simple de odihnă, alimentaţie şi monitorizare a simptomelor.
"Trecerea la ora de vară, din punct de vedere cardiovascular, poate să ne determine modificări mai ales atunci când există privare de somn sau creşte stresul fizic-psihic în această perioadă. Dacă există o patologie în subsidiar destul de importantă cardiovasculară, desigur că există chiar risc la schimbarea orei, mai ales pe tulburările neurovegetative, de tulburări de ritm, de modificări gen atacuri anginoase", a explicat, pentru Agerpres, dr. Florin Mitu.
Conform acestuia, pierderea unei ore de somn cauzată de trecerea la ora de vară poate provoca modificări hormonale prin creşterea cortizolului, iar în urma acestora pot apărea şi tulburări de ritm sau creşteri ale tensiunii arteriale.
"De aceea este nevoie în perioada dinaintea schimbării orei de adaptarea treptată a programului de somn. Deci să încercăm să ne obişnuim cu viitoarea oră care se va schimba, în sensul să ne odihnim puţin mai bine, să avem o alimentaţie mai echilibrată, bogată în legume, în fructe, nu mâncăruri grele", avertizează medicul.
Pentru a reduce riscurile, cardiologul recomandă o adaptare treptată a programului de somn înainte de schimbarea orei, hidratare corespunzătoare, o alimentaţie echilibrată, bogată în legume şi fructe, şi, acolo unde este necesar, suplimente de magneziu şi potasiu.
"Bine, acum suntem în perioada postului şi oricum evităm produsele din carne şi derivate. Trebuie să încercăm să avem o alimentaţie cât mai echilibrată, o hidratare bună. Mă refer aici la un consum minim de 2-3 litri de lichide pe zi de apă, în special apă plată, mai ales atenţie la hipertensiv, nu apă cu o concentraţie mare de clorură de sodiu, adică de sare, care poate să influenţeze şi să crească tensiunea arterială şi, desigur, chiar mici suplimente cu magneziu, cu potasiu", a punctat medicul cardiolog.
"Noi ieşim din iarnă cu un deficit de vitamine, de electroliţi, şi trebuie să suplimentăm atât prin alimentaţie sau chiar şi prin suplimente de magneziu, de potasiu. Dacă avem o alimentaţie bogată în legume, în fructe, acumulăm din alimentaţie aceşti electroliţi. Dacă nu, mai putem suplimenta, pentru două-trei luni, cu suplimente din diferite preparate, precum magneziul sau potasiul, câte 1-2 comprimate pe zi", afirmă prof. univ. dr. Florin Mitu.
În general, susţine medicul cardiolog, la o persoană care respectă aceste recomandări trecerea la ora de vară se face fără a avea prea multe probleme şi fără modificări importante ale stării de sănătate.
"La persoanele care au boli cardiovasculare importante, o hipertensiune severă, o insuficienţă cardiacă avansată sau tulburări de ritm deosebit de importante, trebuie să fim foarte atenţi şi să încercăm să monitorizăm aceste modificări. Dacă apar manifestări clinice, gen palpitaţii, dureri de cap, deci cefalee, ameţeli sau tulburări de ritm, trebuie să fim consultaţi de medicul specialist, iar dacă există dureri anginoase importante sau chiar crize care apar la inimă, să ne sfătuim cu medicul de familie şi chiar să chemăm Salvarea, dacă este nevoie. Dar astfel de situaţii sunt destul de puţine şi nu apar decât la populaţia cu risc", a mai spus dr. Florin Mitu.
Trecerea la ora de vară va avea loc în ultima duminică a lunii martie. Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 28-29 martie, ora 03.00 devine ora 04.00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie.