Sănătatea publică reprezintă o componentă esențială în abordarea poverii impresionante a bolii. Datele nu produc, de multe ori, emoție, dar oferă o imagine clară asupra dimensiunii problemelor.
"Moartea unui om reprezintă o tragedie, dar moartea a milioane de oameni e o statistică pură. Cifrele ne ajută să înțelegem dimensiunea unor probleme. Când vorbim despre povara bolii, ne gândim la ceva care afectează o întreagă populație", explică conf. univ. dr. Adrian Pană, în cadrul conferinței de presă "Oncologia în România astăzi".
În domeniul oncologiei, câteva instrumente principale permit măsurarea impactului bolii:
Acești indicatori oferă o imagine variabilă, de la neclară la foarte clară, în funcție de precizia datelor disponibile.
Cele mai recente estimări arată că anual apar peste 43.000 de femei și 51.000 de bărbați cu diferite tipuri de cancer. Mortalitatea anuală este aproximativ jumătate: 21.000 de femei și 31.000 de bărbați pierd viața din cauza cancerului.
"Incidența cancerului este în creștere, iar mortalitatea nu evoluează neapărat favorabil. Acest lucru se datorează, în mare parte, faptului că diagnosticul survine în stadii avansate", subliniază Dr. Pană.
La femei, cele mai frecvente tipuri de cancer sunt:
Mortalitatea la femei este influențată de cancerul bronhopulmonar și de cancerul de col uterin, cauzată de acoperirea vaccinală redusă împotriva HPV și lipsa unui program de screening eficient.
La bărbați, situația se prezintă astfel:
Luând în considerare ambele sexe, principalele cauze de mortalitate prin cancer sunt:
"Patru tipuri de cancer prevenibile și depistabile precoce ar putea schimba complet povara bolii în România, dacă am acționa corespunzător", afirmă conf. univ. dr. Adrian Pană.
Mulți factori de risc pentru cancer sunt comportamentali: alimentația necorespunzătoare, fumatul, consumul de alcool, poluarea. Locația geografică influențează semnificativ accesul la servicii medicale:
Prevenția primară depinde parțial de sistemul de sănătate. Ministerul Sănătății nu decide produsele disponibile în supermarket, accizele la tutun sau alcool și monitorizarea poluării. Colaborarea intersectorială cu Ministerele Finanțelor, Transporturilor și Mediului este esențială.
"Screening-ul și depistarea precoce rămân responsabilitatea sistemului de sănătate. Screening-ul este o activitate complexă, nu doar un act medical. Dacă reușim să construim o rețea de screening funcțională, folosind finanțarea, echipamentele și personalul disponibil, imaginea cancerului în România s-ar putea schimba semnificativ în următorii 10 ani", a concluzionat conf. univ. dr. Adrian Pană.