Recentul blocaj al internărilor în unitățile sanitare din România provoacă îngrijorare la nivel național. Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) clarifică motivele din spatele acestei situații și atrage atenția asupra necesității unei reforme profunde în sistemul medical. Instituția subliniază că dificultățile actuale au un caracter temporar, însă evidențiază probleme structurale grave.
Situația actuală provine, în principal, din adoptarea cu întârziere a bugetului pentru anul 2026. O altă cauză majoră este introducerea unor limite lunare de cheltuieli prin legea bugetului. CNAS consideră că aplicarea acestor plafoane rigide este o măsură inadecvată pentru sănătate.
"Nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată administrativ. Pacienții nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar, iar acordarea îngrijirilor nu suportă amânare fără riscuri pentru populație", susține conf. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS.
Deși există restricții lunare, instituția precizează că bugetul alocat pentru 2026 este unul adecvat. Acesta asigură resurse suficiente pentru toate domeniile, în special pentru sectorul spitalicesc.
Spitalele primesc cea mai mare parte din bugetul sănătății, suma ridicându-se la aproximativ 34 miliarde de lei. Totuși, CNAS solicită o schimbare radicală a modului în care acești bani sunt cheltuiți. Prioritatea trebuie să devină serviciul medical efectiv realizat, nu simpla existență a unor structuri de cost.
Obiectivele principale ale reformei includ:
CNAS reamintește că rolul său este să plătească pentru sănătatea oamenilor, nu să acopere direct salarii și costuri fixe în absența activității medicale.
Analizele preliminare indică un fenomen îngrijorător: spitale cu același profil și complexitate au performanțe financiare și costuri total diferite. Această discrepanță sugerează o utilizare ineficientă a fondurilor publice și, în unele cazuri, risipă în domeniul achizițiilor.
Creșterea eficienței rămâne o prioritate, iar CNAS vizează reducerea costurilor nejustificate pentru a direcționa sumele economisite către tratamente esențiale.
O problemă critică apărută recent în spațiul public este impunerea unor "norme de internări" pentru medici de către managerii de spitale. CNAS dezavuează ferm aceste practici, indiferent dacă este vorba despre limite minime sau maxime.
"Aceste practici sunt în atenția corpului de control al CNAS, iar instituția colaborează cu alte organisme ale statului pentru a stopa astfel de abuzuri", a mai subliniat conf. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS.