Cutremurul din 1977. Ce să NU faci sub nicio formă în caz de cutremur. Dr. Tudor Ciuhodaru, sfaturi

Data de 4 martie 1977 rămâne întipărită în memoria colectivă drept momentul celei mai mari catastrofe seismice din istoria modernă a României. La ora 21:22, pământul s-a cutremurat cu o furie care a durat 56 de secunde, timp suficient pentru a pune la pământ zeci de clădiri și a curma mii de vieți.

Seismul a avut epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 100 de kilometri. Aparatele au înregistrat o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. Deși replicile care au urmat în zilele următoare au fost de intensitate redusă, cea mai mare fiind de 4,9 grade în dimineața de 5 martie, șocul inițial a fost atât de puternic încât unda s-a simțit în toți Balcanii și a ajuns până la Moscova sau Sankt Petersburg.

Bilanțul tragic al victimelor și pagubelor materiale

Efectele au fost apocaliptice, în special în Capitală. Cifrele oficiale reflectă amploarea dezastrului:

• 1.570 de morți la nivel național (peste 1.390 doar în București);
• 11.300 de răniți care au avut nevoie de îngrijiri medicale urgente;
• 35.000 de locuințe prăbușite în întreaga țară.

În București, peste 33 de clădiri mari s-au transformat în mormane de moloz. Printre acestea s-au numărat blocuri emblematice precum Casata, Continental, Nestor sau Dunărea.

Impactul transfrontalier

Unda de șoc nu s-a oprit la granițele României. Bulgaria a suferit, de asemenea, pierderi grele. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe s-au prăbușit complet sub forța seismului. Peste 100 de cetățeni bulgari și-au pierdut viața în această catastrofă, ceea ce demonstrează caracterul regional al evenimentului din Vrancea.

Dincolo de distrugerea infrastructurii urbane, natura a suferit transformări vizibile. În nord-estul Munteniei și în sudul Moldovei, specialiștii au raportat crăpături adânci în sol și fenomene rare de lichefiere a pământului. Totodată, pe Valea Prahovei, seismul a declanșat alunecări de teren masive, care au blocat drumuri și au afectat ecosistemul zonei.

Ghid de supraviețuire la cutremur

Cutremurele sunt fenomene imprevizibile care pot genera panică generalizată, însă pregătirea și reacțiile corecte în primele secunde fac diferența dintre viață și moarte. Dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar medicină de urgență, explică regulile de aur care trebuie respectate în caz de seism, demontând mituri periculoase.

1. Regula de aur în interior: "Ghemuit, Acoperit și Protejat"

Dacă te afli într-o clădire în timpul unui cutremur, nu încerca să ieși afară. Cele mai multe accidente se produc din cauza căderii tencuielilor, a geamurilor sparte sau a prăbușirii scărilor.

"Procedurile recomandate în Japonia şi Statele Unite ("duck, cover and hold") sunt simple şi asigură protecția individuală prin trei mişcări simple: ghemuit, acoperit şi protejat", explică dr. Tudor Ciuhodaru.

Cum te poziționezi corect:

• Ghemuiți-vă cu fața în jos, pe genunchi și coate.
• Acoperiți capul cu brațele pentru protecție maximă.
• Căutați un obiect solid (masă, birou) sau folosiți conceptul de triunghi al supraviețuirii – spațiul gol format lângă obiecte voluminoase (mașina de spălat, frigiderul, canapeaua) care pot susține greutatea unui plafon prăbușit.

Atenție în funcție de camera în care te afli

• În bucătărie: Închideți imediat gazul și depărtați-vă de dulapurile suspendate de unde poate cădea vesela.
• În pat: Rămâneți acolo, protejându-vă capul cu o pernă. Evitați să aveți tablouri grele sau oglinzi deasupra patului, mai explică dr. Tudor Ciuhodaru.

2. Ce să NU faci în caz de cutremur

Panicarea și deciziile pripite sunt principalii inamici. Dr. Ciuhodaru avertizează asupra unor comportamente extrem de riscante:

• NU folosi scările: Acestea au cel mai ridicat risc de prăbușire.
• NU te refugia în tocul ușii: Acesta nu oferă protecție reală dacă nu face parte din structura de rezistență a clădirii.
• NU alerga spre ieșire: În locuri aglomerate (teatre, biserici, stadioane), îmbulzeala ucide mai eficient decât seismul.

3. Siguranța pe stradă și în mașină

Dacă seismul te surprinde în exterior, mediul urban poate deveni un câmp de obstacole periculoase.

Pe stradă:

• Căutați spații largi, departe de clădiri.
• Interzis: Nu staționați sub balcoane, sub stâlpi de înaltă tensiune sau lângă fațadele cu ornamente, coșuri și țigle care se pot desprinde.

În mașină:

• Opriți autoturismul într-un loc sigur, departe de clădiri și stâlpi.
• Interzis: Evitați benzinăriile sau proximitatea liniilor electrice.

4. Ce trebuie să conțină trusa de supraviețuire în caz de cutremur

Fiecare familie ar trebui să aibă un rucsac pregătit pentru situații de urgență. Dr. Tudor Ciuhodaru recomandă ca acesta să fie compact și să conțină:

• Apă și alimente: Conserve, biscuiți uscați, bomboane (zahărul ajută în stări de șoc).
• Sănătate: Medicamentele personale, analgezice și antiseptice.
• Comunicare și vizibilitate: Telefon mobil, lanternă cu baterii de rezervă, fluier (pentru a semnala prezența sub dărâmături) și un aparat de radio cu baterii.
• Acte: Documentele personale în original sau copii.

"Nu suprasolicitaţi reţelele de telefonie. S-ar putea ca cineva să aibă nevoie urgent de 112. Daţi cel mult un sms ca să confirmaţi celor dragi că sunteţi bine", subliniază medicul.