În cadrul conferinței HEALTH FORUM: Investiția în sănătate – pilon al securității naționale și al dezvoltării economice, organizată de DC MEDIA GROUP, reprezentantul Pfizer în România și Bulgaria a subliniat că sistemul sanitar trebuie să își reorienteze prioritățile de la tratament către prevenție, în special în contextul îmbătrânirii populației și al riscurilor infecțioase sezoniere.
În acest context, Gabriel Dina a făcut o serie de declarații referitoare la experiențe personale, vaccinare și percepția asupra finanțării serviciilor medicale:
„Mama mea a decedat după trei episoade de spitalizare cu demență senilă, episoade de spitalizare decontate de domnul președinte Moldovan. Eu i-am întrebat încă din luna septembrie dacă asigură servicii de vaccinare. Și mi s-a spus că doar la cerere, apoi i-am explicat că majoritatea indivizilor de aici au demență senilă. Am vaccinat-o pe cont propriu.
Mă aştept ca domnul preşedinte CNAS Horaţiu Moldovan, preşedintele CNAS să ia în calcul şi finanţarea prevenţiei, nu doar finanţarea bolii, pentru că suntem la 90 de zile distanţă de un nou sezon rece, când criminalii în serie, cu sute şi mii de decese, cum ar fi gripa, pneumococul, virus respiratoriu sinciţial şi COVID, vor duce din nou la mii de decese, zeci de mii de spitalizări, sute de mii de cazuri de absenteism. Centrul European de Control al Bolilor arată că clar că în fiecare an 1 din 5 europeni, adică 90 de milioane de oameni sau 4 milioane de români vor ajunge să se întâlnească cu aceşti patogeni. Nu mai vorbim de persoanele vârstnice, care au un risc uriaș de a-și vedea insuficiența cardiacă degradându-se. Vorbim de un plan SAFE de apărare.
Ei bine, Comisia Europeană a trecut planul SAFE hard, unde indubitabil s-a demonstrat că persoanele cu comorbidităţi în fața agresiunii virusurilor respiratorii, vor avea mult de suferit. Dar nu e numai suferinţa individuală. E vorba de rezilienţa sistemului de sănătate, de burnout-ul medicilor. Nu ştiu cum ne aşteptăm ca aceşti medici să reziste la nesfârşit acestor atât de multe cazuri.
Vorbesc cu patos, pentru că mi-am pierdut şi sora din cauza virusului respiratoriu sinciţial, dar pe vremea aia nu găseai vaccin sau anticorpi monoclonali”, a declarat acesta.
Un alt punct central al intervenției a vizat rezistența antimicrobiană, descrisă ca o amenințare majoră pentru medicina modernă.
„Rezistenţa anti-microbiană este o ameninţare, o bombă cu ceas, la adresa sistemului de sănătate modern, aşa cum îl ştim. Şi ştim că ne îndreptăm spre un dezastru, şi ştim că România, în clasamentul global, conform unui studiu global,este pe poziţia 100. Dacă ne uităm la indicatorii luaţi în considerare, când e vorba de controlul şi prevenţia bolilor infecţioase, suntem cu 20 de locuri mai sus decât ultimul loc.
Deci asta e realitatea. Este o bombă cu ceas. Ca să nu mai vorbim de măreţia unei naţiuni, care este dată de grija faţă de generaţiile viitoare, mai ales în condiţiile demografice, când știm că avem o populație care îmbătrânește, aportul generațiilor tinere este tot mai mic. Trăim mai mult, dar trăim mai prost.
E un studiu publicat acum două luni care zice că pe măsură ce creşte speranța de viaţă, creşte şi perioada de viaţă trăită cu boală. De la 8,7 ani în 2000, am adăugat încă 2 ani. Nu e vorba doar de România, ci de toate ţările la nivel global", a încheiat Gabriel Dina, Country Lead Pfizer Romania şi Bulgaria.