Numărarea caloriilor poate ajuta la slăbit, dar specialiștii avertizează că nu trebuie ignorate proteinele, fibrele și vitaminele, mai ales în timpul tratamentelor GLP-1.
Timp de decenii, formula „calorii consumate versus calorii arse” a stat la baza celor mai multe programe de slăbit. Înțelegerea obezității ca boală complexă și apariția medicamentelor GLP-1 au determinat însă specialiștii să reevalueze această metodă.
Caloriile continuă să conteze, dar simpla lor numărare nu explică toate modificările greutății și nu garantează că organismul primește nutrienții de care are nevoie.
„Formula «calorii ingerate, calorii consumate» este un mit deoarece simplifică excesiv procesul complex de calculare a aportului și consumului de energie”, explica cercetătorul Nick Fuller, de la Universitatea din Sydney.
Organismul reacționează la reducerea aportului alimentar prin mecanisme care pot crește foamea și pot reduce consumul energetic. Greutatea este influențată și de factori genetici, hormonali, metabolici, psihologici, sociali și de mediu.
De aceea, specialiștii nu propun abandonarea completă a caloriilor, ci includerea lor într-o evaluare mai amplă.
Kathryn Ross, profesor la Wake Forest University School of Medicine, recomandă monitorizarea alimentelor și băuturilor consumate, a cantităților și a informațiilor nutriționale.
„Nu le sugerăm oamenilor pur și simplu să numere caloriile. Le recomandăm, într-un sens mai larg, să urmărească ce mănâncă și beau, cât consumă și care sunt informațiile nutriționale ale acestor produse”, a explicat specialista pentru Medscape Medical News.
Monitorizarea nu ar trebui folosită pentru împărțirea alimentelor în „bune” și „rele”, ci pentru identificarea obiceiurilor care pot fi schimbate.
Medicamentele GLP-1 și combinațiile GIP/GLP-1 reduc apetitul și cantitatea de alimente consumată. Tocmai de aceea, persoanele care urmează asemenea tratamente trebuie să urmărească nu doar caloriile, ci și aportul de proteine, fibre, vitamine și minerale.
Într-un studiu în care pacienții au completat jurnale alimentare timp de 48 de ore, aportul mediu a fost de numai 753 de kilocalorii pe zi. Dietele analizate aveau prea puține proteine și anumiți micronutrienți, iar la sfârșit de săptămână conțineau prea multe grăsimi și prea mult sodiu.
Un consum caloric foarte scăzut nu este automat un rezultat bun. Fără o alimentație bine construită, persoana poate pierde masă musculară și poate dezvolta deficite nutriționale.
Monitorizarea greutății poate arăta dacă slăbirea este prea rapidă, dacă tratamentul nu are efectul așteptat sau dacă kilogramele încep să revină.
Începutul tratamentului poate reprezenta și o perioadă favorabilă pentru schimbarea alimentației. Unii pacienți constată că pofta de produse ultraprocesate sau foarte dulci scade, ceea ce poate facilita introducerea fructelor, legumelor și alimentelor bogate în proteine.
O altă abordare este alimentația intuitivă - consumul alimentelor atunci când apare foamea și oprirea mesei când se instalează sațietatea.
Unele cercetări au asociat această metodă cu mai puține comportamente alimentare dezordonate, o stare psihică mai bună și o calitate mai ridicată a dietei. Dovezile privind slăbirea sunt însă limitate.
Pentru unii oameni, numărarea caloriilor este motivantă. Pentru alții, devine o povară sau produce frustrare. Alegerea trebuie făcută în funcție de istoricul medical, tratament și relația persoanei cu mâncarea.
În cazul medicamentelor pentru obezitate, modificarea dozei sau stabilirea unui regim alimentar trebuie discutate cu medicul. Obiectivul nu este doar scăderea numărului de pe cântar, ci menținerea masei musculare și a unei alimentații suficiente și echilibrate.