România are 4,6 milioane de adulți cu obezitate, iar aproximativ 21.000 de decese din 2023 au fost asociate unui IMC crescut. O carte albă propune măsuri urgente pentru prevenție și tratament.
Obezitatea reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în România, iar amploarea fenomenului este mult mai mare decât arată statisticile bazate pe declarațiile populației. Aproape unul din trei adulți cu vârste între 25 și 64 de ani are obezitate, potrivit măsurătorilor directe din cea mai recentă anchetă națională. În plus, aproximativ 21.000 de decese din 2023 au fost atribuite unui indice de masă corporală crescut.
Datele apar în documentul "Obezitatea în România: de la măsurare la decizie", prezentat la Senatul României pe 10 noiembrie 2026. Cartea albă, elaborată sub coordonarea conf. univ. dr. Adrian Pană, de la UMF "Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca și Centrul Național de Statistică în Sănătate Publică din cadrul INSP, propune un cadru de măsuri pentru prevenirea și tratarea obezității.
Documentul atrage atenția asupra unei probleme importante: România nu cunoaște cu suficientă precizie numărul persoanelor afectate, nu are un traseu medical complet pentru acești pacienți și nu evaluează public efectele unor măsuri care ar putea contribui la reducerea obezității.
Obezitatea în România: de la măsurare la decizie
Potrivit anchetei europene de sănătate EHIS 2019, bazată pe date declarate de participanți, 10,9% dintre adulții de peste 18 ani din România aveau obezitate. Imaginea se schimbă radical atunci când greutatea și înălțimea sunt măsurate direct. Ancheta EHES 2022 arată că 32,6% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani au obezitate.
Diferența dintre cele două rezultate arată cât de mult pot subestima statisticile bazate pe declarațiile oamenilor dimensiunea reală a problemei.
Autorii documentului consideră că România are nevoie de un nou val al anchetei EHES, comparabil cu cel din 2022 și extins la persoanele de peste 65 de ani. O astfel de evaluare ar permite o imagine mai apropiată de realitate asupra prevalenței obezității și ar ajuta autoritățile să stabilească prioritățile de intervenție.
Obezitatea nu este doar o problemă legată de greutate sau de aspectul fizic. Datele din Global Burden of Disease 2023, prezentate în cartea albă, indică aproximativ 21.000 de decese atribuibile unui indice de masă corporală crescut în România. Estimarea are un interval de incertitudine cuprins între 12.000 și 30.000 de decese. Potrivit documentului, aceste decese reprezintă 8,5% din totalul deceselor înregistrate în 2023.
Cifra arată amploarea impactului obezității asupra sănătății populației și necesitatea unor măsuri care să depășească intervențiile punctuale asupra persoanelor deja diagnosticate. Documentul propune o abordare care să includă prevenția, identificarea timpurie a persoanelor cu risc, accesul la tratament și monitorizarea pe termen lung.
Obezitatea în România: de la măsurare la decizie
Situația copiilor ridică alte semne de întrebare. Potrivit datelor COSI 2023, 32% dintre copiii de 8 ani din România au exces ponderal. În grupa de vârstă 10-15 ani, proporția ajunge la 52%, conform anchetei EHES copii 2022-2023. Pentru adolescenții cu vârste între 15 și 19 ani, documentul indică o prevalență de 35% a excesului ponderal.
Este important de precizat că excesul ponderal include atât supraponderea, cât și obezitatea. Prin urmare, aceste procente nu reprezintă exclusiv numărul copiilor cu obezitate.
Datele arată însă că problema apare de la vârste mici și necesită intervenții care să implice familia, școala și sistemul medical.
Cartea albă propune identificarea timpurie a copiilor cu risc, măsurarea indicatorilor antropometrici în școli și dezvoltarea unor programe de prevenție.
Estimările privind numărul persoanelor afectate arată, la rândul lor, diferențe importante în funcție de metoda de colectare a datelor. Pentru populația cu vârste între 20 și 79 de ani, documentul indică 1,6 milioane de adulți cu obezitate pe baza datelor declarate. În schimb, estimarea bazată pe măsurători ajunge la 4,6 milioane de persoane.
Această diferență arată de ce autorii consideră necesară o nouă evaluare națională. Documentul atrage atenția și asupra unei alte probleme: România nu dispune de date suficiente pentru a stabili câte persoane au obezitate clinică și câte dintre acestea ar trebui să beneficieze de îngrijire medicală specializată.
Organizațiile și instituțiile implicate în elaborarea cărții albe propun, prin urmare, stabilirea unei definiții operaționale și a unor criterii clare de prioritate pentru accesul la servicii medicale.
Obezitatea în România: de la măsurare la decizie
Un alt indicator important este prevalența prediabetului. Potrivit datelor studiului PREDATORR, citate în document, 16,5% dintre persoanele cu vârste între 20 și 79 de ani au prediabet. Cartea albă propune identificarea timpurie a persoanelor cu risc și intervenții asupra stilului de viață, în special pentru cei care au prediabet.
Printre măsurile recomandate se numără evaluarea indicelui de masă corporală și a circumferinței abdominale în cadrul consultațiilor medicale, consilierea și implicarea medicilor de familie. Documentul consideră că medicul de familie ar trebui să aibă un rol central în coordonarea îngrijirii persoanelor cu obezitate.
Problema obezității nu ține exclusiv de sistemul medical. Autorii cărții albe atrag atenția asupra mediului alimentar, a publicității și a politicilor fiscale. Unul dintre indicatorii prezentați arată că 45% dintre produsele alimentare verificate de inspectorii sanitari în 2025 au fost neconforme. Este vorba despre 3.677 de produse dintr-un total de 8.092 de produse verificate.
Documentul amintește că Legea 123/2008, care reglementează alimentația sănătoasă în unitățile de învățământ, există, dar aplicarea sa este incompletă. O altă problemă vizează programul "Masă sănătoasă". În 2026, aproximativ 540.000 de copii beneficiază de acest program. Cu toate acestea, efectul său asupra stării de nutriție a copiilor nu este evaluat.
Autorii consideră că simpla existență a unui program de alimentație școlară nu este suficientă. Este necesară și măsurarea rezultatelor, pentru a stabili dacă intervenția contribuie efectiv la îmbunătățirea stării de sănătate a copiilor.
Documentul face referire și la accizele aplicate din 2024 băuturilor cu zahăr adăugat, prin Legea 296/2023. Deși măsura fiscală există, efectele sale asupra consumului și sănătății populației, precum și veniturile obținute, nu sunt evaluate public, potrivit cărții albe.
Autorii propun o evaluare a impactului acestor accize, astfel încât autoritățile să poată stabili dacă măsura produce rezultatele așteptate. Publicitatea alimentelor reprezintă o altă zonă în care documentul identifică probleme. Decizia CNA 573/2025 reglementează publicitatea alimentelor, dar nu interzice reclamele la produsele bogate în zahăr, sare și grăsimi în emisiunile pentru copii.
În ceea ce privește activitatea fizică, noile planuri de învățământ prevăd o oră de educație fizică pe săptămână la liceu, față de două ore în ciclul primar și gimnazial.
Cartea albă propune măsuri coordonate în educație, fiscalitate, publicitate, administrație locală și sănătate publică.
Una dintre cele mai importante constatări ale documentului privește organizarea serviciilor medicale. În prezent, există anumite servicii pentru persoanele cu obezitate, dar nu există un traseu complet și coordonat pentru diagnostic, tratament și monitorizare.
De exemplu, indicele de masă corporală este inclus în consultația preventivă raportată la CNAS pentru persoanele de la 40 de ani. În școli se măsoară înălțimea și greutatea copiilor. Cu toate acestea, circumferința abdominală nu este inclusă în consultația preventivă ca indicator național, iar documentul semnalează lipsa unei stadializări clinice a obezității și a trimiterii sistematice către echipe multidisciplinare.
În ceea ce privește tratamentul, orlistatul este compensat doar pentru anumite grupuri restrânse. În 2023, registrul Federației Internaționale pentru Chirurgia Obezității și a Tulburărilor Metabolice (IFSO) a raportat 1.351 de operații bariatrice primare.
O altă constatare importantă este că, în perioada 2014-mai 2026, la ANMDMR nu a fost depusă nicio cerere de evaluare a tehnologiilor medicale pentru indicația de obezitate. Documentul mai arată că obezitatea nu beneficiază de un program național dedicat și nici de un registru pentru tratamentele specializate.
Autorii propun un model de îngrijire în trei niveluri. Primul nivel ar trebui să fie reprezentat de medicina de familie, unde medicul ar avea rolul de coordonator de caz. Acesta ar colabora cu asistentul medical, asistența medicală comunitară, medicina școlară și medicina muncii.
Al doilea nivel ar include specialiști din diabetologie, nutriție, boli metabolice, endocrinologie, pediatrie, psihologie, psihiatrie și kinetoterapie.
Pentru cazurile severe sau complicate, documentul propune centre multidisciplinare, testate inițial prin proiecte-pilot. Acestea ar putea include servicii de chirurgie metabolică și îngrijire specializată pentru copiii cu obezitate severă.
Fiecare pacient ar trebui să aibă un plan comun de îngrijire, înregistrat în dosarul electronic de sănătate. De asemenea, ar trebui stabilite criterii clare pentru trimiterea către specialiști și revenirea la medicul de familie.
Monitorizarea ar trebui să utilizeze aceiași indicatori la șase și la 12 luni. Documentul arată că sistemul are deja un instrument care ar putea susține acest model. Contractul-cadru include monitorizarea prin planuri de management integrat pentru hipertensiune arterială, dislipidemie, diabet de tip 2, boală cronică de rinichi, astm și BPOC. Obezitatea nu este inclusă în acest mecanism.
Obezitatea în România: de la măsurare la decizie
Cartea albă stabilește un calendar de lucru pe trei etape. În primele 12 luni, autorii propun adoptarea unei definiții de lucru prin consens, stabilirea unui indicator național pe baza datelor existente, elaborarea protocolului pentru un nou val al anchetei EHES și publicarea unui raport despre aplicarea Legii 123/2008 și efectele accizelor.
Versiunea 1.0 a cărții albe este propusă pentru septembrie 2027. Aceasta ar urma să includă intervenții prioritizate, dovezi, costuri estimate, acte normative, instituții responsabile și indicatori de evaluare.
În următoarele 24 de luni, este propusă testarea unui traseu de îngrijire în două sau trei județe, sub forma unui proiect-pilot. Tot în această etapă ar trebui realizate fișe detaliate privind impactul bugetar și ar trebui să înceapă noua anchetă EHES, cu extindere la persoanele de peste 65 de ani.
La 36 de luni, autorii propun publicarea evaluării proiectului-pilot și o decizie a Ministerului Sănătății și CNAS privind extinderea sau corectarea acestuia.
Documentul precizează că nu există promisiunea unei scăderi a prevalenței obezității la adulți în următorii doi sau trei ani. Experiența altor țări cu venituri mari arată că încetinirea creșterii obezității la adulți a apărut abia la aproximativ un deceniu după evoluția favorabilă în rândul copiilor.
Cartea albă propune un cadru comun de colaborare între Ministerul Sănătății, CNAS, ANMDMR, INSP, Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor, CNA, autoritățile locale și Parlament.
Sunt prevăzute șase grupuri de lucru, cu teme precum datele și supravegherea, sistemul de sănătate, sănătatea copiilor și școala, alimentația și fiscalitatea, mediul construit și activitatea fizică, respectiv echitatea, etica și comunicarea.
Printre solicitările adresate Parlamentului se află cererea către Guvern pentru evaluarea publică a accizelor aplicate băuturilor cu zahăr adăugat și a programului "Masă sănătoasă".
O altă solicitare vizează includerea în bugetul pentru 2027 a finanțării necesare pentru un nou val al anchetei EHES.
Autorii insistă și asupra independenței procesului de elaborare. Industria nu ar trebui să redacteze documentul, ci să participe la consultarea publică, cu declararea intereselor. Toți participanții ar trebui să aibă declarații publice de interese, iar deciziile să aibă un registru transparent, cu autor, argument și sursă.