Întârzierea diagnosticului poate reduce șansele de vindecare. Șeful CNAS explică de ce timpul poate face diferența dintre viață și moarte.
Pacientul trebuie să rămână în centrul sistemului de sănătate, iar reducerea timpului până la diagnostic reprezintă principala miză a reformelor propuse de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Acesta este mesajul transmis de conf. dr. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, după reacțiile venite din partea medicilor radiologi față de proiectele aflate în transparență decizională.
Șeful CNAS afirmă că înțelege dificultățile cu care se confruntă specialiștii în radiologie, însă subliniază că interesul pacientului trebuie să fie criteriul care stă la baza oricărei decizii.
Horațiu Moldovan spune că respectă profesia de medic radiolog și recunoaște presiunea uriașă sub care lucrează acești specialiști.
"Înainte de orice, vreau să transmit un mesaj foarte clar: respect profund profesia de medic radiolog. Știu cât de complexă este activitatea unui radiolog, câtă responsabilitate implică interpretarea unei investigații imagistice și cât de mare este presiunea sub care lucrează acești profesioniști. Cunosc faptul că România, asemenea multor state europene, se confruntă cu un deficit de specialiști și cu un volum ridicat de muncă. Tocmai de aceea, toate observațiile formulate vor fi analizate cu seriozitate și cu deschidere", a transmis conf. Horațiu Moldovan, președintele CNAS, pe pagina sa de Facebook.
În același timp, președintele CNAS atrage atenția că dezbaterea publică nu poate exclude perspectiva pacienților.
"Dar există o voce care, de prea multe ori, lipsește din această dezbatere. Vocea pacientului", a mai spus conf. Horațiu Moldovan.
Potrivit șefului CNAS, cea mai mare problemă pentru bolnavi nu ține de statutul public sau privat al unității medicale, ci de întârzierea diagnosticului.
"Pentru pacient, cea mai mare problemă este întârzierea diagnosticului. Iar întârzierea diagnosticului înseamnă întârzierea tratamentului", a precizat președintele CNAS.
Horațiu Moldovan explică faptul că, în numeroase boli grave, fiecare zi sau chiar fiecare oră poate influența evoluția pacientului.
"Există boli în care timpul nu este doar un indicator administrativ. Este tratament. În cancer, fiecare întârziere poate reduce șansele de vindecare. În accidentul vascular cerebral, în embolia pulmonară, în hemoragiile interne, în infecțiile severe sau în numeroase alte patologii grave, fiecare oră contează. Uneori, mai târziu este pur și simplu prea târziu", a transmis președintele CNAS.
Președintele CNAS respinge ideea că noile măsuri urmăresc să pună presiune pe medici.
"Obiectivul CNAS nu este de a pune presiune asupra medicilor și nici de a transforma actul medical într-o competiție contra cronometru. Obiectivul nostru este unul singur: să reducem timpul pe care pacientul îl așteaptă până primește diagnosticul și începe tratamentul", a subliniat conf. Horațiu Moldovan.
Acesta subliniază că fără un diagnostic rapid nu poate exista nici tratament la timp și nici acces egal la servicii medicale.
Horațiu Moldovan arată că, în multe state europene, întârzierile mari până la diagnostic sunt considerate inacceptabile.
El oferă exemple din Danemarca, unde pacienții cu suspiciune de cancer beneficiază de trasee rapide dedicate, din Regatul Unit, unde NHS monitorizează permanent timpul până la diagnostic și tratament, dar și din Germania, Franța și Olanda, unde pacienții cu patologii grave au prioritate la investigații.
Președintele CNAS recunoaște că suprasolicitarea medicilor poate afecta calitatea actului medical.
"Un medic suprasolicitat nu este doar un profesionist aflat sub presiune. Este un risc pentru întregul sistem", a subliniat conf. Horațiu Moldovan.
El avertizează că un volum excesiv de examinări poate favoriza epuizarea profesională și apariția erorilor.
"Pacienții nu au nevoie doar de rezultate rapide. Au nevoie de rezultate rapide și corecte", a accentuat președintele CNAS.
În opinia sa, orice standard privind timpul de eliberare a rezultatelor trebuie susținut prin investiții în personal, dezvoltarea teleradiologiei, digitalizare, organizare eficientă și finanțare adecvată.
"Nu putem cere performanță fără să asigurăm condițiile necesare pentru performanță", a precizat conf. Horațiu Moldovan.
Horațiu Moldovan afirmă că proiectele aflate în consultare publică pot fi îmbunătățite pe baza argumentelor profesionale.
"Vom continua dialogul cu societățile profesionale, Colegiul Medicilor, furnizorii de servicii medicale și organizațiile de pacienți. Suntem pregătiți să îmbunătățim proiectele aflate în transparență, acolo unde argumentele profesionale și interesul pacientului o impun", a explicat conf. Horațiu Moldovan.
Șeful CNAS spune că adevărata provocare este găsirea unui echilibru între accesul rapid la investigații și protejarea calității actului medical.
"Cum putem reduce timpul până la diagnostic fără să afectăm calitatea actului medical? Cum putem oferi pacienților acces mai rapid la investigații și rezultate, fără să împovărăm suplimentar medicii care deja duc greul sistemului? Răspunsul trebuie să vină din colaborare", a transmis președintele CNAS.
În încheiere, președintele CNAS spune că orice reformă trebuie evaluată prin impactul asupra pacientului.
"Pacientul trebuie să rămână în centrul sistemului de sănătate", este mesajul transmis de oficialul de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
El consideră că fiecare măsură trebuie să răspundă la trei întrebări esențiale:
"Va primi pacientul diagnosticul mai repede? Va începe tratamentul mai devreme? Îi cresc șansele la viață și la vindecare?", mai subliniază conf. Horațiu Moldovan.
Dacă răspunsul este afirmativ, susține Horațiu Moldovan, sistemul merge în direcția corectă. În caz contrar, soluțiile trebuie regândite.
"Acesta este angajamentul meu, ca președinte al CNAS. Și cred că acesta trebuie să fie angajamentul întregului sistem de sănătate: medici, autorități și pacienți, împreună, pentru un singur obiectiv – un diagnostic mai rapid, un tratament început la timp și șanse mai mari la viață pentru fiecare pacient. În sănătate, timpul nu se măsoară doar în zile. Pentru un pacient cu o boală gravă, timpul se măsoară în șanse la viață", a încheiat președintele CNAS.