O femeie care a slăbit aproximativ 28 de kilograme cu Mounjaro spune că a pierdut aproape jumătate din păr. Iată rutina strictă de îngrijire a scalpului rpin care și-a revenit.
Căderea părului este recunoscută ca posibilă reacție adversă a Mounjaro (tirzepatidă) și apare și în datele de siguranță ale medicamentului.
Nu înseamnă că Mounjaro „omoară” foliculii. Una dintre explicațiile principale este efluviul telogen, o formă de cădere temporară a părului care poate apărea după o scădere rapidă în greutate sau după schimbări importante în organism.
O meta-analiză din 2026 a găsit o rată de aproximativ 3,9% a căderii părului în studiile intervenționale cu medicamente GLP-1, iar riscul a fost mai mare decât la placebo. Așadar, procentul de 40-70% vehiculat uneori online nu descrie riscul real demonstrat în studiile clinice.
Rozmarinul are unele dovezi în spate, dar nu este o soluție-minune. Un studiu randomizat a găsit o creștere a numărului de fire după șase luni, însă dovezile sunt încă limitate și nu demonstrează că rozmarinul poate preveni căderea părului provocată de slăbirea rapidă.
Dara Smith, o creatoare de conținut în vârstă de 34 de ani din Darlington, Marea Britanie, spune că experiența cu Mounjaro a fost, în cea mai mare parte, una pozitivă. A slăbit spectaculos, însă a descoperit un efect secundar pe care nu îl anticipase: părul a început să cadă în cantități atât de mari încât a ajuns să se teamă că va rămâne fără el.
„Îmi rămâneau părul pe haine și pe lenjeria de pat, pur și simplu nu se oprea”, povestește femeia, conform Daily Mail.
Problema era și mai evidentă la duș și atunci când își peria părul.
„Am fost foarte supărată când mi-am dat seama că Mounjaro era cauza căderii părului meu, deoarece până în acel moment avusesem o experiență foarte pozitivă cu acest tratament”, spune ea.
Pentru Smith, reacția a fost cu atât mai neașteptată cu cât, la început, nu auzise prea multe discuții despre acest posibil efect.
Smith a început tratamentul cu Mounjaro în ianuarie 2025, când cântărea aproximativ 13 stone, adică în jur de 82,5 kilograme.
Spune că încercase de nenumărate ori să mănânce mai sănătos și să facă sport, însă îi era greu să păstreze un program constant.
După ce și-a auzit colegii vorbind despre injecțiile pentru slăbit, a început să se documenteze și a comandat o doză inițială de 2,5 mg de la o farmacie online.
Potrivit relatării sale, în prima săptămână a pierdut aproximativ 10 pounds, adică 4,5 kilograme.
„După 25 de ore, pofta de mâncare mi-a dispărut complet”, își amintește ea.
Nu a avut efecte adverse importante, cu excepția unor dureri de cap ocazionale.
Pe măsură ce tratamentul a continuat, doza a fost crescută treptat. Până în august 2025, Smith ajunsese la aproximativ 9,5 stone, adică în jur de 60,3 kilograme.
În aceeași perioadă a observat că părul începea să se rărească.
Povestea lui Smith se potrivește cu una dintre explicațiile cercetătorilor pentru căderea părului observată la unii pacienți tratați cu medicamente GLP-1.
Tirzepatida, substanța activă din Mounjaro, produce scădere importantă în greutate. În studiul SURMOUNT-1, participanții tratați cu tirzepatidă au pierdut în medie între 15% și 20,9% din greutatea corporală, în funcție de doză, pe parcursul a 72 de săptămâni.
Iar organismul poate percepe o pierdere rapidă și importantă în greutate drept un factor de stres.
Una dintre consecințe poate fi efluviul telogen. În această situație, un număr mai mare de fire intră prematur în faza de repaus a ciclului de creștere și sunt eliminate ulterior.
Problema este că acest lucru nu se întâmplă neapărat imediat.
De aceea, cineva poate începe să observe că îi cade părul la câteva luni după ce a început să slăbească și să nu facă legătura între cele două evenimente.
O analiză publicată în 2026 arată că, dintre formele de alopecie raportate în asociere cu medicamentele GLP-1, efluviul telogen și alopecia androgenetică au fost printre cele mai întâlnite. Cercetătorii indică pierderea rapidă în greutate și eventualele deficiențe nutriționale drept posibili factori.
Când a observat că părul se rărește, Smith a bănuit că problema ar putea fi alimentația.
A început să consume shake-uri proteice și batoane bogate în proteine, urmărind să ajungă la aproximativ 100 de grame de proteine pe zi.
A încercat apoi ulei de rozmarin și extract de semințe de dovleac și a luat suplimente cu colagen și biotină.
Dar părul a continuat să cadă.
„Răul era deja făcut, era prea târziu. Nimic din ce am făcut nu a ajutat”, povestește ea.
A continuat însă tratamentul cu Mounjaro până în decembrie 2025, când a ajuns la aproximativ 8,5 stone, adică aproape 54 de kilograme.
Atunci a decis să facă o pauză de la medicament, sperând că oprirea lui va permite părului să-și revină.
Iar aici a observat ceva interesant: căderea părului s-a oprit.
La sfârșitul lunii ianuarie 2026, femeia a decis să reia tratamentul, temându-se că ar putea lua din nou în greutate.
Surprinzător pentru ea, de această dată nu a mai observat aceeași cădere masivă a părului.
Smith spune că a început între timp să vadă fire noi și estimează că a recuperat aproximativ 20% din părul pierdut.
Susține că respectarea unei rutine stricte de îngrijire a părului a contribuit la această schimbare.
Rutina ei presupune două suplimente administrate zilnic, o lingură de pudră de colagen și aplicarea unui spray pentru scalp pe bază de rozmarin și apă de orez de aproximativ cinci ori pe săptămână.
În plus, folosește un șampon despre care spune că este destinat stimulării creșterii părului.
„Acum părul meu crește foarte mult pe toată suprafața”, spune ea.
Totuși, recuperarea nu este completă.
„Încă am doar aproximativ 70% din părul pe care îl aveam înainte de a slăbi.”
Aici povestea devine interesantă, pentru că există într-adevăr cercetări asupra rozmarinului.
Un studiu randomizat publicat în Skinmed a comparat uleiul de rozmarin cu minoxidil 2% la 100 de persoane cu alopecie androgenetică. După șase luni, ambele grupuri au prezentat o creștere semnificativă a numărului de fire de păr, fără o diferență semnificativă între cele două grupuri.
Dar acest rezultat trebuie interpretat cu atenție.
Studiul nu a analizat persoane care își pierdeau părul din cauza scăderii rapide în greutate și nici nu demonstrează că un spray cu rozmarin poate „repara” efectul Mounjaro.
Cu alte cuvinte, există un semnal științific interesant, dar nu există încă suficiente dovezi pentru ca rozmarinul să fie considerat un tratament sigur pentru căderea părului asociată cu medicamentele GLP-1.
Aici entuziasmul trebuie temperat și mai mult.
Suplimentele pentru păr pot fi utile atunci când există o deficiență nutrițională reală. Însă administrarea lor „preventiv”, fără identificarea unei carențe, nu garantează că părul va crește mai repede.
Același lucru este valabil și pentru colagen.
În cazul persoanelor care slăbesc cu medicamente precum tirzepatida, problema poate fi mai degrabă faptul că, odată cu reducerea drastică a apetitului, devine mai dificil să fie consumate suficiente calorii și nutrienți.
Asta face ca alimentația să fie o parte importantă a poveștii.
Mounjaro nu este un simplu „accelerator al arderii grăsimilor”. Tirzepatida acționează asupra receptorilor GIP și GLP-1 și poate reduce apetitul și aportul alimentar, contribuind la scăderea ponderală.
În studiile clinice, efectul asupra greutății poate fi impresionant. Tocmai de aceea, pentru unii pacienți, aportul alimentar ajunge să fie mult mai mic decât înainte.
În acest context, cercetătorii consideră că viteza pierderii în greutate și starea nutrițională pot fi mai importante pentru păr decât simplul fapt că o persoană folosește un medicament GLP-1.
O analiză din 2026 care a reunit nouă studii intervenționale, cu peste 4.100 de utilizatori de GLP-1, a găsit o asociere semnificativă între această clasă de medicamente și căderea părului. În analiza respectivă, rata evenimentelor de cădere a părului a fost de aproximativ 3,9%, iar riscul a fost de peste trei ori mai mare decât în grupurile placebo.
Asta este foarte diferit de afirmația că „40-70% dintre pacienți își pierd părul”.
Un lucru important pentru pacienți este că asocierea nu înseamnă automat cauzalitate.
Cercetările recente au găsit semnale consistente privind căderea părului la persoanele care folosesc medicamente GLP-1, în special semaglutidă și tirzepatidă. Însă experții subliniază că încă nu este demonstrat că medicamentul, în mod direct, afectează foliculul.
O analiză publicată în 2026 arată că cele mai multe dovezi provin din baze de date de farmacovigilență și studii retrospective, nu din studii prospective controlate concepute special pentru a demonstra această relație.
Mai mult, informațiile oficiale pentru Mounjaro includ alopecia între reacțiile adverse raportate.
Așadar, legătura este suficient de importantă pentru a fi recunoscută și monitorizată, dar nu înseamnă că fiecare persoană care ia tirzepatidă va avea probleme cu părul.
Pentru Smith, experiența nu a fost suficient de rea încât să regrete tratamentul.
Din contră, spune că Mounjaro i-a schimbat complet relația cu propria greutate și că a devenit mult mai încrezătoare.
Căderea părului a fost, pentru ea, prețul neașteptat al transformării.
Mesajul ei pentru cei care încep tratamentul este să acorde atenție alimentației încă de la început și să nu aștepte apariția problemelor.
Este un sfat care are sens și din perspectivă medicală: dacă părul începe să cadă abundent, nu este indicat să se presupună automat că „este de la Mounjaro” și să se înceapă la întâmplare o colecție de suplimente.
Pot exista și alte cauze de la deficit de fier sau alte carențe până la probleme tiroidiene, stres, modificări hormonale sau forme de alopecie care necesită tratament specific.
Iar dacă pierderea părului este bruscă, severă, apare în plăci sau continuă săptămâni și luni, evaluarea dermatologică este mult mai utilă decât încercarea succesivă a unor produse de pe internet.
În cazul lui Dara Smith, părul pare să fi început să-și revină. Dar povestea ei arată și un lucru esențial: atunci când greutatea scade spectaculos, nu doar cântarul se schimbă. Și organismul poate avea nevoie de timp pentru a se adapta.
Principalele date medicale utilizate pentru această știre provin din meta-analize și studii publicate în Diabetes Research and Clinical Practice, Journal of the American Academy of Dermatology și din baza medicală PubMed, precum și din informațiile oficiale de siguranță pentru Mounjaro ale FDA.
