România ar putea avea o problemă majoră de subdiagnosticare a infecțiilor cu transmitere sexuală. Alexandru Rafila atrage atenția asupra diferențelor uriașe dintre numărul cazurilor raportate în țara noastră și situația de la nivel european.
DC Media Group a organizat vineri, 20 noiembrie 2026, la Palatul Parlamentului, „Health Forum: Combaterea virusurilor transmise prin sânge: Conștientizare, prevenție, descoperire, tratament integrat pe tot parcursul vieții”.
Evenimentul a avut loc în perspectiva Zilei Internaționale de Luptă Împotriva HIV/SIDA, care în acest an se desfășoară sub mesajul „Rethink. Rebuild. Rise”. (Regândește. Reconstruiește. Ridică-te.).
Printre participanți s-a numărat Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților. Acesta a vorbit despre necesitatea actualizării legislației privind infecția HIV, dar și despre două probleme pe care le consideră esențiale: finanțarea continuă a tratamentului și identificarea mai eficientă a infecțiilor cu transmitere sexuală.
În dialog cu moderatorul Val Vâlcu, care a amintit despre măsura legislativă pregătită de autorități, Alexandru Rafila a explicat de ce actualizarea cadrului legislativ este necesară.
„Sigur, legea precedentă a fost aprobată, dacă nu mă înșel, în 2003. Deci sunt 23 de ani, sigur trebuie actualizată”, a declarat acesta.
Tratamentul HIV trebuie finanțat pentru toate cele 12 luni
Una dintre problemele semnalate de Alexandru Rafila este finanțarea programelor de tratament pentru persoanele cu HIV. Potrivit acestuia, în fiecare an apar dificultăți în asigurarea fondurilor necesare, iar situația din acest an a fost chiar mai dificilă decât în anii precedenți.
Deputatul a explicat că, la nivelul Ministerului Sănătății, există doar două programe curative: cel pentru tuberculoză și cel pentru infecția HIV, în timp ce celelalte programe sunt gestionate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
În opinia sa, programele pentru care întreruperea tratamentului nu este o opțiune ar trebui să beneficieze de finanțare garantată pentru întregul an.
„Cred că, măcar, programele acestea la care întreruperea tratamentului aș zice că nu e posibilă, nu că nu e de dorit, ar trebui să aibă, și mă gândesc că o să încerc să fac chestiunea asta, să aibă finanțarea asigurată pentru 12 luni, nu pentru 9 luni sau pentru 10 luni”, a explicat Alexandru Rafila.
Acesta a atras atenția și asupra consecințelor pe care le pot avea întreruperile tratamentului antiretroviral, mai ales atunci când acestea se prelungesc.
„Se discuta despre scăderea foarte rapidă a rezistenței la antiretrovirale, dar, în mod evident, întreruperile de tratament, mai ales dacă sunt lungi, cu siguranță nu sunt în favoarea scăderii rezistenței la antiretrovirale”, a declarat deputatul.
Prin urmare, acesta consideră că finanțarea nu ar trebui să depindă de eventuale rectificări bugetare sau de alocări ulterioare din Fondul de Rezervă al Guvernului.
„Și atunci, cred că asta este un lucru pe care putem să-l facem, inclusiv în Parlament, când o să aprobăm legea bugetului, să încercăm să asigurăm finanțarea pentru aceste programe pentru întregul interval de 12 luni”.
România raportează 24 de cazuri de chlamydia, în timp ce la nivel european sunt sute de mii
O altă problemă importantă adusă în discuție de Alexandru Rafila este subraportarea infecțiilor cu transmitere sexuală. Acesta a prezentat câteva cifre care, în opinia sa, arată o diferență greu de explicat între situația din România și cea de la nivel european.
Deputatul a vorbit despre uretritele provocate de Chlamydia, dar și despre infecțiile gonococice și sifilis.
„La nivel european se înregistrează jumătate de milion de cazuri de uretrite cu chlamydia. Știți cât avem în România într-un an? Deci, din jumătate de milion cât sunt în Europa și în Statele Unite, câte credeți că raportăm noi, românii? 24. Câte cazuri de infecție cu gonococ credeți că avem? 38, că gonococul se vede, chlamydia mai greu”.
În cazul sifilisului, situația raportată este diferită. Potrivit cifrelor prezentate de Alexandru Rafila, România înregistrează 574 de cazuri.
„Este premieră mondială ca să ai de 20-30 de ori mai multe cazuri de sifilis decât de uretrite non-gonococice sau de gonoree. Nu se poate chestia asta”, a afirmat deputatul.
Acesta consideră că diferența nu reflectă neapărat o incidență atât de redusă a celorlalte infecții, ci o problemă de subraportare.
„Și am stat să mă gândesc, am fost la mai multe conferințe, care este cauza? Cauza este una singură, subraportarea, dintr-un motiv pe care îl înțeleg din punct de vedere profesional, dar nu pot să-l accept din punct de vedere al sănătății publice”, a explicat Alexandru Rafila.
Alexandru Rafila propune ca medicii infecționiști să se ocupe și de alte infecții cu transmitere sexuală
În opinia deputatului, una dintre explicațiile acestei situații este modul în care sunt distribuite responsabilitățile medicale pentru diagnosticarea și tratarea bolilor cu transmitere sexuală.
Acesta a explicat că, în prezent, dermatologii sunt specialiștii care se ocupă de aceste afecțiuni, însă consideră că orientarea unei părți importante a specialității către alte domenii a redus atenția acordată infecțiilor cu transmitere sexuală.
Alexandru Rafila nu propune excluderea dermatologilor, ci extinderea competențelor și către medicii infecționiști, astfel încât pacienții să poată beneficia de servicii de testare, diagnostic și tratament și în spitalele de boli infecțioase.
„Dar ei de fapt nu se ocupă, că ei se ocupă acum în marea majoritate de cosmetologie. Ori în curricula de pregătire, din ce am vorbit și eu cu colegii mei și doamna profesor Simin Florescu, cred că mai este cu noi, și e președinta Comisiei de Boli Infecțioase a Ministerului Sănătății, cel puțin era când am plecat eu și cred că a rămas în continuare, atunci preluarea, eu nu spun să-i excludem pe dermatologi, ci cei care doresc să se ocupe și cu bolile cu transmitere sexuală”.
Deputatul a adus în discuție și posibilitatea ca serviciile de diagnostic și tratament să fie decontate de Casa de Asigurări de Sănătate atunci când sunt oferite de medicii infecționiști.
„Și asta e important, și cu Casa de Asigurări de Sănătate, să vedem dacă decontarea serviciilor de diagnostic și de tratament ar trebui făcută de medicul infecționist. Doamne, o boală, nu numai că sunt infecțioase toate bolile astea, sunt și transmisibile. Sau foarte transmisibile”.
Testarea pentru HIV ar putea începe de la diagnosticarea altor infecții cu transmitere sexuală
Alexandru Rafila consideră că subdiagnosticarea infecției HIV trebuie analizată și în legătură cu numărul redus de cazuri raportate pentru alte boli cu transmitere sexuală.
Acesta susține că persoanele diagnosticate cu gonoree, uretrite non-gonococice sau sifilis reprezintă categorii către care ar putea fi direcționată testarea pentru HIV.
„De ce vă spun lucrul ăsta? Subdiagnosticarea infecției HIV are o cauză. Dacă noi căutăm infecția HIV la toți pe care îi diagnosticăm cu uretrite gonococice, non-gonococice, cu sifilis și așa, la sifilis cred că se face testarea. Dar la zecile de mii de persoane care sunt în România, dacă ne gândim, 500 de mii, noi suntem 5% din populația Uniunii Europene, ar trebui să avem vreo 25 de mii de uretrite non-gonococice, cel puțin. Și noi raportăm 24. Deci de 1.000 de ori mai puțin. E clar că atunci, dacă poți să faci lucrul ăsta, poți să direcționezi testarea către aceste categorii, care sunt categorii la risc”.
Pentru a susține importanța identificării acestor infecții, deputatul a amintit și despre un studiu la care a participat în urmă cu aproximativ 15 ani, desfășurat în 13 capitale europene, în colaborare cu organizația ACCEPT.
Cercetarea a analizat riscurile de îmbolnăvire în comunitățile gay, fiind urmărite infecții precum hepatitele, HIV, sifilisul, gonoreea și chlamydia.
Alexandru Rafila a prezentat și o cifră din studiul respectiv: riscul de îmbolnăvire pentru persoanele care călătoreau în aceste comunități în scop turistic era de 25%.
„Riscul era pentru cei care călătoreau, în scop turistic, să zicem, în aceste comunități, riscul de îmbolnăvire era de 25%. Deci se îmbolnăveau unul din patru, în București”.
Potrivit acestuia, probele au fost recoltate inclusiv din cluburi, într-un context în care discuțiile despre aceste subiecte erau mai dificile decât în prezent.
Spitalele de boli infecțioase ar putea avea un rol mai mare în diagnostic și tratament
Alexandru Rafila consideră că medicii infecționiști au pregătirea necesară pentru a prelua o parte mai importantă din activitatea de diagnosticare și tratare a infecțiilor cu transmitere sexuală.
Acesta a amintit că bolile respective sunt deja studiate în pregătirea medicilor rezidenți de boli infecțioase și că nu vede un motiv pentru care serviciile medicale să nu fie extinse și în spitalele de specialitate.
„Deci dacă se studiază și sunt în curricula de pregătire, din punct de vedere al diagnosticului, tratamentului, măsurilor preventive, nu văd de ce să nu extindem tratamentul și testarea și așa mai departe în spitalele de boli infecțioase. Adică noi tratăm în spitalele de boli infecțioase hepatitele și HIV-ul, dar nu facem nimic cu alte boli cu transmitere sexuală, pe motiv că sunt la dermatovenerologie”.
Deputatul a amintit și de strategia națională din 2002-2003 pentru controlul bolilor și infecțiilor cu transmitere sexuală. În opinia sa, este nevoie ca această abordare să fie regândită, astfel încât pacienții să poată avea acces la servicii medicale integrate.
„Mi se pare absolut firesc, nu e nimic anormal să discuți despre testare, diagnostic, tratament și, bineînțeles, supraveghere epidemiologică, că asta ne dorim”.
La final, Alexandru Rafila a revenit asupra problemei raportării cazurilor și a arătat că laboratoarele din România au obligația de a raporta rezultatele pozitive pentru astfel de infecții.
Acesta a pus sub semnul întrebării faptul că numărul cazurilor de chlamydia a crescut de la 17 la 24, iar această evoluție a fost prezentată drept o performanță.
„Teoretic, toate laboratoarele din România sunt obligate atunci când au un test, un diagnostic pozitiv de o astfel de boală să raporteze sistemul. Eu nu cred că la 24 de cazuri într-un an, oricum a crescut, că pusesem la o conferință unde erau 17, deci creșterea a crescut cu 40%, toată lumea, wow, ce performanță a României, a crescut la 17, la 24”.
În concluzie, Alexandru Rafila a subliniat că îmbunătățirea testării, diagnosticului și raportării infecțiilor cu transmitere sexuală reprezintă o componentă importantă a eforturilor de gestionare a infecției HIV în România.