Testarea pentru HIV și hepatite ar trebui să devină o practică obișnuită, atrage atenția Prof. Univ. Dr. Anca Streinu-Cercel: „Cum testăm glicemia, ar trebui să testăm și pentru HIV”.
DC Media Group a organizat vineri, 20 noiembrie 2026, la Palatul Parlamentului, „Health Forum: Combaterea virusurilor transmise prin sânge: Conștientizare, prevenție, descoperire, tratament integrat pe tot parcursul vieții“. Evenimentul a avut loc în perspectiva Zilei Internaționale de Luptă Împotriva HIV/SIDA, care se desfășoară în acest an sub mesajul „Rethink. Rebuild. Rise.” (Regândește. Reconstruiește. Ridică-te.).
Printre invitați s-a numărat Prof. Univ. Dr. Anca Streinu-Cercel, medic primar Boli Infecțioase la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” și profesor de Boli Infecțioase la UMF „Carol Davila” București. În intervenția sa, aceasta a vorbit atât despre hepatita Delta, o problemă importantă pentru România, cât și despre necesitatea extinderii testării pentru HIV și hepatite, inclusiv în rândul persoanelor care ajung la medic pentru alte afecțiuni.
Hepatita Delta, o problemă importantă pentru România. Ce spune medicul
Discuția a pornit de la observația moderatorului Val Vâlcu, care a atras atenția că, deși HIV este în centrul dezbaterii, există și alte infecții care merită mai multă atenție, precum Hepatita Delta.
Prof. Univ. Dr. Anca Streinu-Cercel a explicat că bolile infecțioase trebuie privite împreună, deoarece pot avea căi de transmitere comune și pot apărea în același context.
„Hepatita Delta pentru România, așa cum a punctat foarte frumos și domnul Dr. Cheleș, este o problemă importantă, din păcate. Majoritatea pacienților de la nivel european provin cumva din România”, a declarat medicul.
Totuși, există și o veste importantă pentru pacienți: în prezent, aceștia au acces la tratament, care le poate oferi o perspectivă mult mai bună asupra evoluției bolii și a calității vieții.
„Faptul că în momentul de față avem tratament cu care îi tratăm și le oferim o speranță de viață onorabilă și o calitate a vieții extrem de bună, este un lucru foarte important pentru ei. Este acea schimbare care te duce de la un prognostic nefavorabil la un prognostic favorabil”, a explicat Prof. Univ. Dr. Anca Streinu-Cercel.
Medicul a subliniat însă că atenția trebuie să se îndrepte și către prevenție, nu doar către tratamentul persoanelor deja diagnosticate.
Pacienți care ajung la medic, dar nu sunt testați. Ce înseamnă oportunitățile ratate de diagnostic
Unul dintre subiectele importante abordate de medic a fost cel al așa-numitelor „Missed Opportunities”, adică situațiile în care o persoană ajunge în contact cu sistemul medical, dar infecția nu este depistată.
Prof. Univ. Dr. Anca Streinu-Cercel a vorbit despre proiectul AWARE HIV, desfășurat la nivel european, care urmărește tocmai identificarea acestor oportunități ratate.
„Missed Opportunities, acei pacienți care accesează servicii medicale și care nu sunt diagnosticați, cărora li se ratează diagnosticul în momentul în care iau un contact cu sistemul sanitar. Și aici putem interveni ca prim pas și să ne gândim la testare”, a explicat aceasta.
În România, proiectul implică patru spitale mari din București, iar intenția este extinderea activităților și în alte zone ale țării.
Medicul a atras atenția că testarea nu ar trebui să fie limitată la persoanele care solicită în mod direct un test HIV. Există și alte situații în care medicii pot identifica persoane care ar putea avea nevoie de investigații suplimentare.
De exemplu, în cazul infecțiilor cu transmitere sexuală, testarea pentru HIV ar putea fi integrată mai des în evaluarea pacienților.
„În momentul în care ne-am întâlnit cu colegii și i-am rugat să testeze mai mult pe partea de HIV și de hepatite, pentru că noi trebuie să mergem cu trei H, cum a spus toată lumea: HIV, hepatită B, hepatită C. Ele au aceiași cale de transmitere, deci nu putem să le excludem”, a declarat Prof. Univ. Dr. Anca Streinu-Cercel.
Aceasta a explicat că inclusiv persoanele care ajung la medic pentru alte probleme dermatologice ar putea reprezenta o categorie în care testarea să fie luată în considerare.
„Dar, inclusiv, o acnee care persistă la nivel cutanat poate fi o cauză de primă infecție HIV și trebuie testată”, a spus medicul.
Testarea HIV ar trebui să devină la fel de obișnuită ca măsurarea glicemiei
O schimbare importantă pe care medicul își dorește să o vadă în sistemul sanitar este normalizarea testării. Mai exact, testele pentru HIV și hepatite ar trebui să fie privite ca investigații uzuale, care să ajute la depistarea infecțiilor înainte ca diagnosticul să fie întârziat.
„Deci ar trebui să extindem această testare pentru HIV și pentru hepatite ca ceva uzual. Cum testăm glicemia, ar trebui să testăm și pentru HIV. Și acest lucru este un alt pas pe care vrem să-l facem, să-l implementăm de la nivel european, să mergem și către România. Îl denumim normalizarea testării. Astfel încât să fie un test uzual care să te ajute să-ți cunoști diagnosticul și de acolo să faci următorii pași”, a explicat Prof. Univ. Dr. Anca Streinu-Cercel.
Ideea este ca testarea să nu mai fie asociată exclusiv cu anumite categorii de persoane sau cu solicitarea expresă a pacientului, ci să fie integrată mai firesc în actul medical.
PrEP nu înseamnă doar administrarea unui tratament. Ce ar trebui să includă prevenția HIV
Un alt subiect abordat în cadrul intervenției a fost PrEP, profilaxia pre-expunere, o metodă de prevenire a infecției HIV.
Prof. Univ. Dr. Anca Streinu-Cercel a vorbit despre proiectul pe care își dorește să îl implementeze în România și a subliniat că accesul la PrEP ar trebui însoțit de informare și educație medicală.
Medicul a făcut referire atât la PrEP oral, cât și la variantele cu acțiune de lungă durată, care pot oferi protecție pentru o perioadă mai îndelungată.
„Proiectul de PrEP pe care ne dorim foarte mult să-l implementăm în România și sunt alături de noi colegi care fac deja acest lucru, nu ar trebui să vină la pachet și doar să le oferim niște pastile, dacă vorbim de PrEP oral sau terapie long-active, dacă vorbim de PrEP-ul pe care ni-l dorim cu toții și care ne dă un confort de șase luni, ci ar trebui să vină la pachet cu ceea ce înseamnă prevenție”, a explicat aceasta.
Potrivit medicului, persoanele care solicită PrEP ar trebui să beneficieze și de testare, informații despre vaccinare și recomandări pentru prevenirea altor infecții cu transmitere sexuală.
„Să folosim oportunitatea pentru a vorbi cu „neviitorii noștrii pacienți”, dacă îi putem denumi așa, astfel încât ei să fie testați și să folosim oportunitatea spre a vorbi de vaccinare, să folosim oportunitatea pentru a le povesti cum se pot proteja de boli cu transmitere sexuală”, a declarat Prof. Univ. Dr. Anca Streinu-Cercel.
Aceasta a insistat asupra faptului că prevenția trebuie adaptată fiecărei persoane, iar întâlnirea cu sistemul medical poate fi un prilej pentru mai mult decât oferirea unui tratament.
Vaccinarea persoanelor cu HIV necesită o abordare specifică
În finalul intervenției, medicul a vorbit și despre vaccinarea persoanelor care trăiesc cu HIV, precizând că există particularități care trebuie luate în considerare.
Prof. Univ. Dr. Anca Streinu-Cercel a menționat existența unui articol publicat în revista The Lancet, realizat cu participarea experților internaționali și cu aportul prof. dr. Sândulescu din România.
Materialul prezintă aspecte legate de vaccinarea specifică a persoanelor seropozitive, inclusiv posibilitatea ca acestea să aibă nevoie de mai multe doze sau de doze mai mari, în funcție de recomandările aplicabile.
„Avem inclusiv un articol publicat în Lancet cu aportul domnei profesor Sândulescu din România alături de experți internaționali în care spunem exact cum se face vaccinarea specific pentru pacienții seropozitivi, pentru că avem acolo o specificitate, poate mai multe doze, poate doza mai mare, așa cum s-a specificat și înainte, și avem toate lucrurile acestea puse, nu numai în ghiduri, ci și în articole științifice”, a încheiat medicul.