În România, aproape 19.000 de persoane diagnosticate cu HIV sunt în viață. Care este situația epidemiei, câți pacienți primesc tratament și de ce diagnosticul tardiv rămâne o problemă majoră?
Epidemia HIV/SIDA din România a trecut prin transformări majore în ultimele trei decenii, de la generația impresionantă de copii diagnosticați la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, până la provocările actuale legate de transmitere, diagnostic tardiv și acces la tratament.
La sfârșitul anului 2025, aproximativ 19.000 de persoane diagnosticate cu HIV și aflate în viață figurau în Registrul Electronic Național, iar circa 16.000 beneficiau de tratament antiretroviral. Care este situația actuală a epidemiei, cum s-a schimbat profilul persoanelor infectate și ce probleme rămân nerezolvate?
Dr. Mariana Mărdărescu, coordonatoarea Compartimentului pentru monitorizarea și evaluarea infecției HIV/SIDA din cadrul Institutului ”Matei Balș”, a prezentat datele și principalele provocări în cadrul dezbaterii ”Health Forum: Combaterea virusurilor transmise prin sânge: Conștientizare, prevenție, descoperire, tratament integrat pe tot parcursul vieții”, organizată de DC Media Group.
”Este bine să începem cu anul 1990 când o mână de medici am avut de îngrijit un număr impresionant de mare de copii cu câteva particularități pe care le-am intuit înainte de 1990, dar a căror dezlegare din punct de vedere medical, am reușit-o după 1990.
Trebuie înțelese două etape: România 1985 - 1990 în care numărul de persoane care au fost depistate și supravegheate a fost în jur de 165. Dar de la aceste date am plecat în România, majoritatea fiind copii afectați HIV/SIDA.
Etapa a doua este etapa 1990 când am început să numărăm pacienții seropozitivi din România și problemele pe care ni le-au pus din momentul respectiv.
România anului 2026 raportat la 2007 și 1990 avea o populație de 19.053.694 de locuitori, numărul cumulativ de cazuri HIV înregistrați în intervalul 1985 - 31 decembrie 2025, cazurile pentru 2026 vor fi făcute publice în ianuarie anul viitor.
Datele pentru anul 2025 sunt cele mai recente disponibile în acest moment. Cazurile pentru 2026 vor fi făcute publice începând cu luna ianuarie a anului viitor.
Este foarte important să facem o distincție între persoanele cu HIV/SIDA înregistrate în sistemul național și cele care figurează în evidențele istorice. Încă din perioada anterioară anului 1990, o parte dintre persoanele infectate cu HIV au fost înregistrate ca seropozitive. Datele au fost ulterior preluate și prelucrate de Institutul Național de Boli Infecțioase ”Prof. Dr. Matei Balș”.
Un element deosebit de important pentru România îl reprezintă Registrul Electronic Național, care păstrează evidența persoanelor diagnosticate și aflate în viață. În acest registru sunt înregistrate aproximativ 19.000 de persoane. O mare parte dintre acestea, aproximativ 50%, provin din cohorta copiilor născuți în perioada 1988–1990.
Un moment esențial în istoria tratamentului HIV din România a fost anul 2001, când a început accesul universal la terapia antiretrovirală. În cadrul unei reuniuni organizate de Organizația Mondială a Sănătății s-a stabilit un principiu fundamental: pacienții seropozitivi trebuie să primească tratament indiferent de stadiul clinic și de valorile parametrilor virusologici și imunologici.
În acel moment, întreaga cohortă de copii, formată din aproximativ 4.560 de pacienți, a început simultan tratamentul antiretroviral”, a explicat dr. Mariana Mărdărescu, Medic primar Boli Infecțioase, Coordonator al Compartimentului pentru monitorizarea și evaluarea infecției HIV/SIDA în România, INBI ”Prof. Dr. Matei Balș”, în cadrul dezbaterii ”Health forum: Combaterea virusurilor transmise prin sânge: Conștientizare, prevenție, descoperire, tratament integrat pe tot parcursul vieții“, organizată de DC Media Group.
Un sistem național de supraveghere
”România dispune de un sistem integrat de supraveghere, coordonat prin Institutul Național de Boli Infecțioase ”Prof. Dr. Matei Balș”. Acesta a început să funcționeze în forma actuală începând cu anul 1999, odată cu dezvoltarea programului pentru cele nouă centre regionale.
A fost un pas extrem de important, deoarece informațiile din întreaga țară au putut fi centralizate într-un singur loc. Sistemul funcționează prin colaborarea cu specialiștii din cele nouă centre regionale, care asigură supravegherea la nivel național.
În prezent, programul național HIV este implementat în spitale din România, iar datele sunt înregistrate în Registrul Național Electronic. Acest instrument rămâne esențial pentru evaluarea statistică și epidemiologică a infecției HIV.
Pentru a înțelege evoluția unei epidemii, trebuie să existe date istorice care să arate de unde am plecat, care a fost impactul fenomenului și care este situația actuală”, a mai explicat dr. Mariana Mărdărescu.
Supraviețuitorii de lungă durată: o cohortă specială
”Un aspect important îl reprezintă ceea ce specialiștii numesc cohorta supraviețuitorilor de lungă durată. Este vorba despre persoane care au fost diagnosticate în copilărie și care au ajuns la vârsta adultă.
În evidențele prezentate sunt aproximativ 5.500 de persoane afectate de HIV/SIDA. Dintre acestea, o parte importantă aparține cohortei copiilor diagnosticați în anii 1990.
Această populație are o particularitate medicală importantă. Deși persoanele au acum vârste de aproximativ 35–40 de ani, din anumite perspective medicale și biologice, situația lor poate fi comparată cu cea a unor persoane mult mai tinere.
Este o populație care necesită supraveghere medicală pe termen lung, inclusiv pentru afecțiunile asociate îmbătrânirii și pentru problemele care pot apărea odată cu trecerea timpului.
La sfârșitul anului 2025, aproximativ 16.000 de persoane se aflau în tratament antiretroviral”, a explicat dr. Mariana Mărdărescu, Medic primar Boli Infecțioase, Coordonator al Compartimentului pentru monitorizarea și evaluarea infecției HIV/SIDA în România, INBI ”Prof. Dr. Matei Balș”, în cadrul dezbaterii ”Health forum: Combaterea virusurilor transmise prin sânge: Conștientizare, prevenție, descoperire, tratament integrat pe tot parcursul vieții“, organizată de DC Media Group.
Monitorizarea femeilor însărcinate și a copiilor expuși perinatal
”Începând cu anul 2013, România a dezvoltat și supravegherea perechilor mamă–copil. Au fost monitorizate peste 2.836 de perechi, respectiv femei însărcinate care au născut și copii expuși perinatal la HIV.
Această monitorizare este importantă inclusiv pentru copiii care nu au fost infectați. La nivel internațional există peste două milioane de copii cu statut de expunere perinatală la HIV, dar fără infecție confirmată. Aceștia necesită supraveghere medicală până la vârsta de 5–7 ani și, în anumite situații, și ulterior.
Scăderea dramatică a numărului de copii infectați prin transmitere perinatală reprezintă unul dintre rezultatele importante ale programelor de prevenție și supraveghere din România.
În ultimii ani, numărul cazurilor de infecție HIV depistate la naștere a rămas foarte redus. În 2024 au existat însă și situații particulare, inclusiv cazuri identificate la copii cu vârste mai mari, de 5, 6, 7, 8 sau 9 ani, care au revenit în România după o perioadă petrecută în străinătate”, a explicat medicul.
Schimbarea căilor de transmitere a infecției HIV
”Un alt aspect important îl reprezintă evoluția căilor de transmitere. Anul 2007 poate fi considerat un moment de inflexiune. Dacă în perioada anterioară predominau anumite categorii de transmitere, ulterior s-a observat o schimbare progresivă a profilului epidemiologic.
În rândul populației adulte, transmiterea heterosexuală continuă să reprezinte peste 50% dintre cazurile raportate. În paralel, s-a observat o creștere a ponderii cazurilor în rândul bărbaților care fac sex cu bărbați și al persoanelor care consumă droguri injectabile.
În cazul consumului de droguri injectabile, a existat un vârf al cazurilor în perioada 2013–2015, după care numărul persoanelor nou identificate în această categorie a început să scadă.
Această evoluție ridică însă probleme importante de sănătate publică. Există situații în care femeile care consumă droguri sunt diagnosticate în timpul sarcinii, iar ulterior sunt identificați și partenerii acestora.
Prin urmare, strategiile de prevenție trebuie adaptate la noile realități epidemiologice. Este necesară o abordare care să țină cont atât de femeile aflate la vârsta fertilă, cât și de modalitățile de transmitere a infecției în populația generală”, a explicat dr. Mariana Mărdărescu, Medic primar Boli Infecțioase, Coordonator al Compartimentului pentru monitorizarea și evaluarea infecției HIV/SIDA în România, INBI ”Prof. Dr. Matei Balș”, în cadrul dezbaterii ”Health forum: Combaterea virusurilor transmise prin sânge: Conștientizare, prevenție, descoperire, tratament integrat pe tot parcursul vieții“, organizată de DC Media Group.
Diagnosticul tardiv, o problemă importantă
”Una dintre problemele importante este diagnosticul tardiv. În ultimii ani s-a observat un interval de aproximativ 4–5 ani între momentul infectării și cel în care persoana ajunge în sistemul de supraveghere și află despre statutul său HIV.
După pandemie, numărul cazurilor nou depistate a înregistrat fluctuații. Scăderea numărului de diagnostice nu înseamnă neapărat că infecțiile nu mai apar, ci poate reflecta și reducerea testării sau întârzierea prezentării la medic.
De aceea, mesajele adresate populației trebuie regândite. Nu este suficient să vorbim despre HIV doar în contexte care vizează grupurile considerate tradițional vulnerabile. Testarea trebuie încurajată în populația generală, iar oamenii trebuie să înțeleagă importanța diagnosticului precoce.
Cu cât infecția este identificată mai devreme, cu atât tratamentul poate începe mai repede, iar riscul de transmitere poate fi redus”, a explicat dr. Mariana Mărdărescu, Medic primar Boli Infecțioase, Coordonator al Compartimentului pentru monitorizarea și evaluarea infecției HIV/SIDA în România, INBI ”Prof. Dr. Matei Balș”, în cadrul dezbaterii ”Health forum: Combaterea virusurilor transmise prin sânge: Conștientizare, prevenție, descoperire, tratament integrat pe tot parcursul vieții“, organizată de DC Media Group.
Testarea și accesul la tratament
”Testarea HIV se realizează în România încă din anul 1990, prin mai multe linii de testare.
Este important să facem diferența între numărul testelor efectuate, numărul rezultatelor pozitive și numărul persoanelor care ajung efectiv în sistemul național de supraveghere.
Există diferențe între aceste categorii, iar ele pot indica întârzieri între momentul testării, aflarea rezultatului și intrarea persoanei în evidențele sistemului medical.
La sfârșitul anului 2025, aproximativ 99% dintre persoanele aflate în tratament antiretroviral beneficiau de tratamentul specific.
Estimările Organizației Națiunilor Unite, realizate în colaborare cu specialiștii din România, arată că numărul cazurilor diagnosticate a crescut după perioada pandemică. Această evoluție trebuie analizată și prin prisma capacității sistemului medical de a identifica rapid persoanele infectate și de a le asigura accesul la tratament.
Un obiectiv esențial pentru perioada următoare este reducerea timpului dintre diagnostic și începerea terapiei, precum și susținerea aderenței la tratamentul antiretroviral”, a explicat dr. Mariana Mărdărescu, Medic primar Boli Infecțioase, Coordonator al Compartimentului pentru monitorizarea și evaluarea infecției HIV/SIDA în România, INBI ”Prof. Dr. Matei Balș”, în cadrul dezbaterii ”Health forum: Combaterea virusurilor transmise prin sânge: Conștientizare, prevenție, descoperire, tratament integrat pe tot parcursul vieții“, organizată de DC Media Group.