Consumul de alcool nu mai reprezintă de mult timp doar o problemă de comportament social, ci o certitudine oncologică. Organizația Mondială a Sănătății și studiile medicale recente plasează această substanță psihoactivă în prima grupă de agenți cancerigeni, alături de tutun și azbest.
Datele globale indică o realitate dură: peste 4% din cazurile noi de cancer depistate la nivel mondial au o legătură directă cu consumul de băuturi alcoolice. Oamenii de știință au identificat șapte zone specifice din organism unde alcoolul distruge sistemul de apărare al celulelor și declanșează procesul tumoral.
Pentru a înțelege cum provoacă alcoolul apariția tumorilor, medicii analizează drumul acestei substanțe prin corp. În momentul în care o persoană consumă alcool, organismul încearcă să îl descompună. În faza inițială, ficatul și bacteriile din tubul digestiv transformă etanolul într-o substanță extrem de toxică, numită acetaldehidă.
Acest compus chimic este un distrugător celular nemilos. El atacă direct nucleul celulelor, rupe legăturile din firele de ADN și împiedică repararea corectă a acestora. O celulă cu ADN-ul modificat începe să se multiplice haotic și dă naștere tumorilor maligne. În plus, alcoolul generează un stres oxidativ masiv și slăbește capacitatea naturală a organismului de a distruge celulele pre-canceroase, potrivit DSP Hunedoara.
Primele patru tipuri de cancer asociate consumului de alcool apar chiar în zonele care intră în contact direct cu lichidul toxic. Cavitatea bucală, faringele, laringele și esofagul devin victime sigure dintr-un motiv simplu: mucoasa care le căptușește este extrem de fină și permeabilă.
Alcoolul acționează ca un solvent puternic pe aceste țesuturi. Acesta dizolvă stratul protector de celule și permite altor substanțe toxice, cum sunt cele din fumul de țigară, să pătrundă mult mai ușor în profunzime.
Din acest motiv, riscul de cancer de faringe sau laringe crește exponențial în cazul persoanelor care combină alcoolul cu fumatul. Celulele din gât și esofag suferă arsuri chimice repetate, iar procesul constant de regenerare forțată duce, în final, la erori genetice și la apariția cancerului de esofag.
Odată absorbit în sânge, alcoolul își extinde impactul devastator asupra organelor interne, unde modifică echilibrul hormonal și metabolic.
Ultimele două forme de cancer din lista celor șapte se dezvoltă la capătul sistemului digestiv: cancerul de colon și cel de rect. Atunci când alcoolul ajunge în intestine, flora bacteriană locală îl transformă din nou în acetaldehidă.
Prezența constantă a acestei substanțe provoacă o inflamație cronică a pereților intestinali. Celulele din colon se uzează mult mai rapid și dezvoltă polipi care, în timp, se transformă în tumori maligne. În plus, alcoolul blochează absorbția unor nutrienți esențiali, cum este acidul folic, o vitamină cu rol crucial în protecția împotriva mutațiilor genetice la nivelul colonului.
Toate aceste descoperiri medicale au determinat specialiștii să schimbe radical recomandările din trecut. Nu mai există o cantitate de alcool considerată "sigură" sau benefică pentru sănătate.
Fiecare pahar consumat reprezintă o doză suplimentară de substanță toxică pe care organismul trebuie să o gestioneze. Vestea bună pe care o oferă studiile clinice este reversibilitatea parțială a riscului: fiecare an de abstinență totală reduce șansele de a dezvolta una dintre cele șapte forme de cancer și permite organismului să își reia procesele naturale de regenerare.