Chiuveta din bucătărie poate fi un focar de bacterii și alte pericole pentru sănătate. Studiile medicale arată că suprafețele umede din bucătărie favorizează dezvoltarea microorganismelor dăunătoare, cu potențial de infectare a familiei.
Chiuveta și scurgerea adăpostesc bacterii precum E. coli, Salmonella și Staphylococcus aureus. Aceste microorganisme provoacă infecții digestive, diaree și crampe abdominale. Biofilmul din țevi protejează bacteriile și face dificilă eliminarea lor completă, potrivit National Library of Medicine.
Plumbingul casei poate conține Legionella sau alți agenți patogeni care cresc în conducte și se pot răspândi prin aerosoli. Consumul sau inhalarea apei contaminate poate provoca pneumonie sau infecții respiratorii, mai ales la persoane vulnerabile.
Chiuveta poate transmite plumb sau substanțe chimice din vechile instalații sau din apa municipală. Expunerea cronică la plumb produce afectarea sistemului nervos, probleme renale și tulburări de dezvoltare la copii.
Suprafețe și ustensile contaminate
Bureții și cârpele din chiuvetă transportă bacterii între vase și suprafețe. Resturile alimentare lăsate în chiuvetă favorizează apariția bacteriilor și sporesc riscul de toxiinfecții alimentare.
Curățarea regulată a chiuvetei de bucătărie este esențială pentru prevenirea bacteriilor, mirosurilor neplăcute și a murdăriei. Experții recomandă spălarea și ștergerea chiuvetei cu apă caldă și săpun după fiecare utilizare, precum și îndepărtarea resturilor alimentare și curățarea robinetelor.
O dată pe săptămână, se recomandă o curățare mai profundă, folosind dezinfecțianti blânzi sau combinații naturale precum bicarbonatul de sodiu și oțetul, plus lustruirea suprafețelor din inox sau porțelan. Pentru prospețime suplimentară, bicarbonatul de sodiu urmat de suc de lămâie poate fi aplicat în mod regulat.