Spălatul vaselor pare o activitate banală, însă modul în care acest proces are loc poate influența direct siguranța alimentară. Specialiștii în sănătate publică avertizează că folosirea apei sub presiune mare, lăsată să curgă continuu, poate favoriza contaminarea încrucișată și răspândirea bacteriilor periculoase în bucătărie, potrivit Food Standards Agency.
Contaminarea încrucișată apare atunci când microorganismele dăunătoare se transferă de pe o suprafață sau un obiect pe altul. Conform autorităților medicale, aceasta reprezintă una dintre principalele cauze ale toxiinfecțiilor alimentare.
Bacterii precum Salmonella, Escherichia coli sau Campylobacter pot ajunge pe farfurii, tacâmuri, bureți sau blaturi de lucru, chiar și după spălare, dacă metoda folosită nu limitează răspândirea apei contaminate.
Instituții de siguranță alimentară atrag atenția că jetul puternic de apă produce stropi microscopici. Acești stropi pot transporta bacterii de pe vasele murdare pe:
Stropirea extinde zona contaminată, fără ca acest lucru să fie vizibil cu ochiul liber.
Sursele medicale subliniază că apa, indiferent de presiune, nu distruge bacteriile. Eliminarea microorganismelor are loc prin:
Un jet puternic de apă poate muta bacteriile dintr-un loc în altul, fără reducerea reală a riscului biologic.
Atunci când apa curge liber în chiuvetă, fără control, aceasta intră în contact cu reziduuri provenite de la carne crudă, ouă sau pește. Lichidul contaminat poate ajunge pe farfurii deja spălate, mai ales în chiuvetele cu un singur bazin.
Organizațiile de sănătate recomandă limitarea circulației apei murdare și schimbarea frecventă a apei de spălare, notează OMS.
Autoritățile sanitare explică faptul că prevenția contaminării încrucișate presupune controlul apei, nu folosirea ei în exces. Ghidurile oficiale nu recomandă jetul puternic ca metodă de igienizare, ci insistă pe spălare corectă și separarea etapelor.
Specialiștii recomandă: