Când și de ce robotul nu poate înlocui mâna medicului. Dr. Bogdan Marțian (SANADOR): Unele operații pot avea ca efect secundar handicapuri

În medicina modernă, lupta împotriva cancerului presupune adesea intervenții chirurgicale radicale, unde miza este salvarea vieții prin sacrificarea unor segmente anatomice importante. Dr. Bogdan Marțian, medic primar chirurgie generală, a explicat mecanismele subtile și dificultățile tehnice din spatele operațiilor complexe, unde tumorile cu multiple localizări forțează limitele chirurgiei minim-invazive.

Provocarea tumorilor cu multiple localizări

Cazuistica medicală actuală se confruntă tot mai des cu pacienți a căror stare necesită abordări chirurgicale extrem de agresive. Nu este vorba doar despre un organ afectat, ci despre rețele tumorale care invadează structuri vecine.

"Nu există un singur caz complex. Există mai multe cazuri complexe, și aceasta este valabil și pentru colegii mei. Sunt situații în care tumorile au multiple localizări, necesitând rezecția mai multor organe. Unele organe pot fi refăcute parțial, altele deloc", a explicat dr. Bogdan Marțian în exclusivitate la DC MEDICAL și DC NEWS.

Efectele secundare și riscul de handicap post-operator

Dincolo de reușita tehnică a medicului, pacienții trebuie să înțeleagă realitatea dură a perioadei de recuperare. Anumite intervenții salvatoare lasă urme definitive asupra modului de viață.

Medicul atrage atenția asupra procedurilor care implică exteriorizarea unor organe.

"Unele operații pot avea ca efect secundar handicapuri, cum ar fi colostomia sau urostomia, adică exteriorizarea colonului sau a ureterelor la nivelul peretelui abdominal", a mai a explicat dr. Bogdan Marțian în exclusivitate la DC MEDICAL și DC NEWS.

Robotul și limitele mobilității în abdomen

Deși robotica reprezintă vârful de lance în tehnologia medicală, ea nu constituie o soluție universală. Există zone anatomice unde brațele metalice pătrund cu dificultate, mai ales când patologia se extinde în tot abdomenul.

"Robotul ajută, dar nu întotdeauna. Unele operații sunt atât de complexe încât trebuie realizate în toate cadranele, cotloanele abdomenului, ceea ce face dificilă utilizarea roboticii, chiar dacă aceasta poate executa mișcări complexe și poate lucra în sincron cu masa operatorie, ceea ce reprezintă o achiziție relativ nouă", a explicat dr. Bogdan Marțian în exclusivitate la DC MEDICAL și DC NEWS.

Gravitația, "ajutorul" nevăzut din chirurgia minim-invazivă

Spre deosebire de chirurgia clasică, unde echipa medicală îndepărtează manual organele pentru a expune tumora, chirurgia laparoscopică și cea robotică se bazează pe fizică. Spațiul de lucru se obține prin două metode fundamentale:

  • Pneumoperitoneul: Introducerea dioxidului de carbon pentru a destinde peretele abdominal.
  • Poziționarea pacientului: Utilizarea forței gravitaționale pentru a deplasa organele sănătoase din calea chirurgului.

"Chirurgia minim-invazivă se folosește de gravitație, deoarece nu avem un ajutor care să bage mâinile în abdomen și să tragă organele deoparte pentru a crea spațiu în zona de lucru", a explicat dr. Bogdan Marțian în exclusivitate la DC MEDICAL și DC NEWS.

Rezecțiile majore

Chiar și cu sprijinul meselor de operație mobile care se mișcă sincronizat cu robotul, limitele rămân prezente în cazurile de o gravitate extremă. Exenterația pelvină rămâne una dintre cele mai dificile proceduri, implicând uneori îndepărtarea totală a organelor din micul bazin.

"Chiar și cu avantajul de a putea mișca robotul odată cu brațele sale, nu putem accesa toate zonele abdomenului, existând anumite limitări. De exemplu, în exenterația pelvină, se poate ajunge la îndepărtarea întregului conținut pelvin. Alte operații complexe includ rezecția totală sau parțială a stomacului, pancreasului, ficatului sau colonului", a conchis medicul în exclusivitate pentru DC Medical și DC News.

Articole similare