Vaccinul COVID-19, investiție medicală care a salvat vieți și bani, arată cel mai recent studiu
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Majoritatea persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 nu prezintă niciun simptom sau doar simptome ușoare. Cu toate acestea, unii pacienți dezvoltă forme grave de COVID-19 care le pun viața în pericol și pentru care necesită îngrijire medicală intensivă și un ventilator ca să poată respira. Mulți dintre acești pacienți cedează în cele din urmă bolii sau, dacă reușesc să se vindece, rămân cu sechele semnificative pe termen lung asupra sănătății. Pentru a identifica și trata acești pacienți într-un stadiu incipient, este nevoie de un fel de unitate de măsură - biomarkeri predictivi care îi pot recunoaște pe cei care prezintă riscul de a dezvolta COVID-19 sever.
O echipă condusă de profesorul Burkhard Becher de la Institutul de Imunologie Experimentală de la Universitatea din Zurich, care lucrează cu cercetători din Tübingen, Toulouse și Nantes, a descoperit un astfel de biomarker - numărul de celule T killer naturale din sânge. Acestea sunt un tip de celule albe din sânge și fac parte din răspunsul imunitar precoce la organismului la infecția cu coronavirus.
„Numărul de celule T killer naturale din sânge poate fi utilizat pentru a prezice cazurile severe de COVID-19 cu un grad ridicat de certitudine - chiar și din prima zi de internare a unui pacient în spital”, spune Burkhard Becher.
Noul biomarker test va ajuta clinicienii să decidă ce măsuri organizatorice și de tratament trebuie luate pentru pacienții cu COVID-19, cum ar fi transferul la ATI, frecvența măsurătorilor de oxigen, tipul terapiei și începerea tratamentului.
„Biomarkerii predictivi sunt foarte utili pentru luarea acestor decizii. Ajută clinicienii să ofere pacienților care suferă simptome severe cea mai bună îngrijire posibilă”, spune Stefanie Kreutmair, primul autor al studiului (link direct studiu). „Constatările noastre fac, de asemenea, posibilă găsirea de noi terapii împotriva COVID-19”.
Mulți alți agenți patogeni în afară de SARS-CoV-2 pot provoca pneumonie - și, astfel, pot provoca un răspuns imun din parftea organismului. Pentru a caracteriza acest răspuns imun declanșat de COVID-19, cercetătorii au analizat, de asemenea, probe de sânge ale pacienților cu pneumonie severă produsă de un alt agent patogen decât noul coronavirus. Prin compararea răspunsurilor imune la pacienții cu COVID-19 cu cele din grupul de control, cercetătorii au putut determina caracteristicile unice ale răspunsului imun la infecția cu SARS-CoV-2.
„Răspunsurile imune la diferitele pneumonii sunt foarte asemănătoare și fac parte din răspunsul inflamator general al organismului, așa cum se observă adesea la pacienții aflați în terapie intensivă. Cu toate acestea, când vine vorba de COVID-19, celulele T și celulele naturale killer prezintă un comportament unic și descriu un fel de tipar în sistemul imunitar - semnătura imună specifică COVID-19”, explică Becher.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
EG.5, noua variantă de COVID, face deja victime și în România. S-au înregistrat cazuri de infecții cu noua tulpină de coronavirus.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.